Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Aspecte privind amoralitatea Codex-ului Alimentarius (partea a treia)
 
Partea a treia
Codex Alimentarius = Nociv pentru sănătate!

de Ingrid Vornicu
 
„Suntem într-adevăr mult mai mult decât ceea ce mâncăm, 
dar ceea ce mâncăm poate, totuşi, să ne ajute
să fim mult mai mult decât ceea ce suntem.”
Adelle Davis
 
Citiţi aici partea a doua a acestui articol.

NOTĂ:
Înainte de a trece la punctul 4 al acestui articol, aş vrea să precizez un aspect: am  observat că din documentarul Brevet pentru un porc de pe You Tube lipseşte pasajul în care Jane Akre, reportera de la Fox News, concediată în urma presiunilor concernului Monsanto asupra postului de televiziune, spune că acel hormon IGF-1 este un hormon de creştere puternic, aflat în laptele mamei, care, în condiţii normale, îl ajută pe pui să crească, dar care, rămânând în laptele vacilor tratate cu BGH (prescurtarea pentru rBGH – Recombinant Bovine Growth Hormone = Hormon Recombinant de Creştere Bovin (n. a.)) în cantităţi mai mari decât cele normale, „ajută” toate celulele să crească, inclusiv celulele cancerigene. Acest pasaj poate fi văzut aici  (din nefericire nu am avut cum să îl traduc), de la minutul 32:00, până la minutul 32:10.
 
4. Consider că acest Codex Alimentarius este periculos şi „nociv pentru sănătate” din foarte multe motive, din care voi reda, aici, doar unul: permite folosirea în industria alimentară sau acceptarea prezenţei în alimente a tot felul de substanţe chimice extrem de periculoase: aditivi alimentari [m-am referit deja la unii dintre ei – n. a.], pesticide [cel mai „faimos”, acum, la noi este INITIUM, despre care puteţi citi şi aici] – n. a.], antibiotice, micotoxine [substanţe chimice produse de anumite specii de mucegaiuri: Aspergillus, Trichothecium, etc. Unele dintre cele mai periculoase micotoxine pentru siguranţa alimentaţiei umane sunt aflatoxina, ochratoxinele şi tricotecenele; la aflatoxină mă voi referi în detaliu mai jos – n. a.], etc. şi chiar plastic [la care mă voi referi detaliat chiar în următorul articol, care se va intitula: Plasticul care ne deformează – n. a.] ale căror doze încurajează şi întăresc cel mult comerţul, şi nicidecum siguranţa alimentară şi sănătatea oamenilor. Voi urmări să analizez, în seria de articole pe care mi-am propus-o, diversele aspecte legate de toate aceste substanţe extrem de toxice pe care Codexul le permite cu nonşalanţă în alimentaţia umană.

Deocamdată, redau mai jos:
Ø     un citat dintr-un studiu realizat de Colegiul Medicilor de Familie din Ontario, Canada (care este membră Codex)  referitor la dozele permise existente de reziduuri de pesticide şi expunerea la aceste doze (studiu care poate fi citit integral, aici)
 
„The Committee on Pesticides in the Diet of Infants and Children (CPDIC) concluded that the population is at great risk from the existing allowable levels of pesticide residues and that the data strongly suggest that exposure to these neurotoxic compounds at levels believed to be safe for adults could result in permanent loss of brain function when it occurs during prenatal and early childhood periods of brain development. [20] Toxicologists agree that by extrapolation from hazard assessment studies conducted primarily in rodents, pesticides have the potential to produce toxicity in humans, a potential that includes many different toxic end points. Recent studies have investigated non-occupational human exposure, such as those presented by Leiss et al, who demonstrated an association between yard treatments and soft tissue sarcomas (odds ratio 4.0) and the use of pest strips and leukemias (OR 1.7-3.0) in children [21] . Similar findings have been reported by Gold et al, who report an association between exposure to insecticide extermination and brain tumors (OR 2.3) [22] ; Lowengart et al, who report an association between household pesticides and leukemia (OR 4.0) and garden pesticides and leukemia (OR 5.6) [23] and most recently Davis et al, who found odds ratios up to 6.2 for several pesticide specific exposures among children with brain cancer.”
 
Traducere:
 
„Comitetul privind Pesticidele în Dieta Sugarilor şi Copiilor (CPDSC) a concluzionat că populaţia se află într-un mare pericol din pricina nivelelor permise existente de reziduuri de pesticide [sublinierile autoarei] şi că datele sugerează categoric faptul că expunerea la aceşti compuşi neuro-toxici la nivele crezute a fi nepericuloase pentru adulţi pot duce la pierderea permanentă a funcţiilor creierului când [expunerea] are loc în timpul perioadelor de dezvoltare a creierului din stadiile prenatale şi primii ani ai copilăriei [20]. Toxicologii sunt de acord că prin extrapolarea studiilor de evaluare de risc realizate iniţial pe rozătoare, pesticidele au potenţialul de a produce toxicitate în fiinţele umane, un potenţial care include multe puncte finale [rezultate provocate; la modul general vorbind, în categoria „puncte finale” se încadrează: cancerul, moartea, etc. – n. a.] diferite. Studii recente au investigat expunerea non-ocupaţională [adică fără legătură cu locul de muncă; expunere a persoanelor care nu lucrează cu asemenea substanţe şi care, aşadar, nu sunt expuse direct la ele – n. a.], precum cele prezentate de către Leiss et al.[William Leiss şi colegii (informaţii despre William Leiss, aici); et al. (et alia) = şi alţii (în limba latină, în original) – n. a.], care a demonstrat o legătură între folosirea pesticidelor în gospodărie [tratarea cu pesticide a plantelor din curte, a peluzelor, copacilor, etc. din jurul casei] şi sarcoamele de ţesut moale [Tumoare malignă care apare în celulele ţesuturilor conjunctive la oameni şi la animale” – DEX . „Ţesuturile moi cuprind muşchii, tendoanele, ţesutul adipos, ţesutul fibros, ţesutul sinovial, vasele si nervii. Aproximativ 60% dintre sarcoamele ţesuturilor moi se dezvolta la nivelul extremităţilor, cu implicarea de trei ori mai des a membrelor inferioare decât a celor superioare. Treizeci de procente se dezvolta la nivelul trunchiului, dintre care 40% se afla retroperi-toneal. Restul de 10% se dezvolta la nivelul capului si gatului.” Dicţionar medical – n. a.] (rata de probabilitate 4,0), şi între  folosirea insecticidelor şi leucemie (RP 1,7-3,0) la copii [21]. Constatări similare au fost raportate de către Gold et al. [Ellen B Gold şi colegii, un rezumat poate fi găsit aici: http://aje.oxfordjournals.org/cgi/content/short/109/3/309; informaţii despre Ellen B Gold, aici:  http://coeh.berkeley.edu/people/faculty/gold.htm?referer=www.clickfind.com.au – n. a.], care a raportat o legătură între expunerea la insecticide şi tumorile cerebrale (RP 2,3) [22] ; Lowengart et al.[informaţii aici: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?db=pubmed&cmd=Search&doptcmdl=Citation&defaultField=Title%20Word&term=Lowengart[author]%20AND%20Childhood%20leukemia%20and%20parents%E2%80%99%20occupational%20and%20home%20exposures – n. a.], care raportează o legătură între pesticidele folosite în gospodărie şi leucemie (RP 4,0) şi între pesticidele de grădină şi leucemie (RP 5,6) [23], iar, de curând, de către Davis et al. [un rezumat, aici: http://www.chem-tox.com/cancerchildren/, în josul paginii – n. a.], care a descoperit rate de probabilitate de până la 6,2 pentru mai multe expuneri specifice la pesticide printre copiii cu cancer cerebral.”
 
Pentru informaţii suplimentare, cunoscătorii limbii engleze pot studia şi:
 
Cancer in Children and Pesticide Exposure (Cancerul la copii şi expunerea la pesticide), 2002 
 
Ø      Câteva pasaje ce definesc Aflatoxina, diverse aspecte privindstandardul Codex referitor la prezenţa aflatoxinei în lapte, textul acestui standard, precum şi comentariile mele privind acest standard:
 
Aflatoxinele sunt un grup de micotoxine cu proprietăţi mutagene [«Mutagenul reprezintă oricare element capabil sa provoace o mutaţie în cadrul unei specii. Principalele elemente mutagene sunt radiaţiile si produsele chimice. Generate de către substanţele mutagene, mutaţiile pot conduce la boli ereditare sau la cancere», info aici - n. a.], carcinogene [Substanţă care, în contact cu ţesuturile, poate cauza dezvoltarea unui cancer. Carcinogenele cunoscute includ: radiaţiile ionizante şi diferitele substanţe chimice, de exemplu, cele din fumul de ţigară sau poluanţii industriali. Ele produc lezarea ADN-ului celular, leziuni care persista dacă celulele se divid înainte de repararea leziunii. Celulele afectate pot ulterior să degenereze în cancer. Info aici - n. a.] şi imunosupresoare [care atenuează reacţiile imune ale organismului – n. a]. Au fost clasificate de către Agenţia Internaţională de Cercetări asupra Cancerului ca fiind un carcinogen uman de clasa unu”. (Kankaanp. et al., 2000)]
 
Pentru informaţii suplimentare despre aflatoxine, efectele aflatoxinelor şi aflatoxicoze, cunoscătorii limbii engleze pot studia şi:
 
Aflatoxicosis and cancer effects of Aflatoxin (Aflatoxicozele şi efectele cancerigene ale aflatoxinei) – Wikipedia
Aflatoxin (Aflatoxina)Wikipedia
 
AFLATOXINS : Occurrence and Health Risks (AFLATOXINELE: Apariţie şi riscuri pentru sănătate) – Universitatea Cornell, SUA, 2008 (studiu preluat, printre altele, şi de Serviciul de Cercetare Agricolă a  Departamentului de Agricultură al SUA: http://fsrio.nal.usda.gov/research/fsheets/fsheet01.pdf): http://www.ansci.cornell.edu/plants/toxicagents/aflatoxin/aflatoxin.html
 
Human aflatoxicosis in developing countries: a review of toxicology, exposure, potential health consequences, and interventions (Aflatoxicozele umane în ţările în curs de dezvoltare: privire generală asupra toxicologiei, expunerii, consecinţelor potenţiale asupra sănătăţii şi intervenţiilor)American Journal of Clinical Nutrition, 2004: http://www.ajcn.org/cgi/content/full/80/5/1106 

Aflatoxins (Aflatoxinele) – IARC Monographs, 2002: http://monographs.iarc.fr/ENG/Monographs/vol82/mono82-7A.pdf
Notă: Link-ul de mai sus este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox

În lucrarea sa MICOTOXINELE - O problemă veche, dar nouă pentru siguranţa alimentară (2004), care poate fi studiată aici: http://www.bercamihai.ro/images/carti/Micotoxine.pdf, Prof. Univ. Dr. Berca Mihai scrie:

Foarte periculoasă este prezenţa micotoxinelor în hrana copiilor, în special la cei de 2-4 ani unde, în doze şi mai mici, chiar dacă nu duc la cancer, provoacă inhibarea formării ADN-ului şi ARN-ului, blochează meioza în înmulţirea haploidă şi copiii au mari probleme cu dezvoltarea tuturor organelor şi, astfel, întârzie mult în creştere şi dezvoltare.

Nu trebuie să uităm că, din cauza stabilităţii termice, aflatoxina trece în procent de peste 80% în furaje, în laptele şi carnea animalelor. 
Nu trebuie să uităm, de asemenea, că alimentele odată produse nu mai pot fi decontaminate, posibilitate parţial existentă la furaje
.”

Şi continuă:

În România, producţia de grâu se situează, în medie, în jur de 2500 kg/ha. Este deci de aşteptat şi este deja confirmat că grânele noastre conţin, în medie, între 100 - 500 μg/kg micotoxine (1,0-5,0 ppm), adică de 10-50 de ori peste limita admisă de normele NOEL şi destul de aproape de declanşarea toxicităţii cronice de 50-78 mg/kg/corp viu. [sublinierile autoarei]
În unii ani, cum au fost şi cel de anul trecut, în care ploile din perioada recoltării au favorizat dezvoltarea ciupercilor parazite în grâu şi în produsele lui (pâine, biscuiţi, paste), au fost găsite doze de peste 1000 ppm [adică, mg/kg, ceea ce este enorm – n. a]] şi uneori chiar peste 10.000 ppm.
În lapte, aflatoxina în forma M1 a fost găsită între 0,5 - 3% iar Deoxynivalenolul a fost găsit în nutreţuri în doze de 150-250 ppm. Tot în România, specialiştii consideră că, în producerea cancerului, micotoxinele ocupă locul doi după tutun, urmate fiind de consumul de alcool, la care suntem de asemenea fruntaşi (locul II în Europa)
.”

Mai mult, de mulţi ani, mai multe studii au stabilit legătura dintre expunerea la aflatoxină şi kwashiorkor la copiii sudanezi [„Forma de malnutriţie a copilului, rezultând dintr-o alimentaţie săraca in proteine. Se manifesta prin apatie si o anorexie, prin paloare, prin edem al membrelor inferioare, printr-o întârziere a creşterii, printr-o topire a musculaturii, printr-o balonare abdominala cu cresterea in volum a ficatului prin steatoza, prin tulburări psihomotorii si prin leziuni cutanate” Dicţionar medical. http://www.webclinic.ro/dictionar-medical-termen/kwashiorkor/86675 - n. a.]; unul dintre ele poate fi vizualizat aici:

Aflatoxins and kwashiorkor: a study in Sudanese children (Aflatoxinele şi kwashiorkor-ul) – British Medical Journal, 1982
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1499709/pdf/bmjcred00625-0019.pdf

 
 Standardul Codex stabilit pentru aflatoxină (al doilea cel mai puternic carcinogen non-radioactivcunoscut) este de 0.5 mg/kg (pentru aflatoxina B1, care este cea mai periculoasă dintre aflatoxine).
 
Ca o  dovadă a faptului că interesele Codexului sunt comerciale şi nicidecum axate pe protecţia consumatorului, iată cum justifică Consiliul Internaţional al Asociaţiilor Producătorilor de Alimente [în limba engleză: The International Council of Grocery Manufacturer Associations - n. a.], poziţia lor de susţinere a acestui standard, aici: http://www.icgma.com/docs/pp_max_aflatoxin_milk.htm  
 
„The imposition of a maximum level less than 0.5 mg/kg would restrict international trade of feed ingredients because the level of aflatoxins in the feed would need to be controlled to lower levels than currently used in order to assure that the milk meet the lower standard. This issue is further complicated by the fact that the animals for which the feed components will be used are not known at the time of international shipments. Therefore, the milk level may result indirectly in an unwritten lower limit for aflatoxins in feed ingredients for all animals, even though animal feed is a good use of the more aflatoxin contaminated ingredients for many animal species.”
 
Traducere:
 
„Impunerea unui nivel maxim mai mic de 0,5 mg/kg ar restricţiona comerţul[sublinierile autoarei] cu ingrediente de nutreţ, din pricina faptului că nivelul de aflatoxine din nutreţ ar trebui să fie menţinut la nivele mai scăzute decât cele folosite în prezent, pentru a garanta faptul că laptele respectă standardele mai mici. Această chestiune este complicată şi mai mult de faptul că animalele pentru care componentele de nutreţ vor fi folosite nu sunt cunoscute la momentul realizării transportului. Aşadar, nivelul din lapte poate duce indirect la o limită nescrisă mai mică de aflatoxină în ingredientele de nutreţ pentru toate animalele, deşi nutreţul este o bună utilizare a ingredientelor contaminate mai mult cu aflatoxină, pentru multe specii de animale.”
 
Cu alte cuvinte, ei, ca şi „făcătorii” Codexului consideră că ar fi o piedică în calea comerţului, dacă nivelul de aflatoxină permis ar fi mai mic. Şi dacă tot li s-au infestat culturile cu aflatoxină, de ce să le arunce… le dau animalelor, ca hrană! Numai că, aşa cum am citat şi mai sus, „din cauza stabilităţii termice, aflatoxina trece în procent de peste 80% în furaje, în laptele şi carnea animalelor.”
 
 Despre stabilirea acestui nivel de aflatoxină, şi este bine să reamintesc faptul că vorbim despre al doilea cel mai puternic carcinogen uman cunoscut, se poate citi în raportul celei de-a 24-a sesiuni a Comitetului Codex pentru Aditivi Alimentari şi Contaminanţi (ce apropiere stranie!), paginile 21-22 ale PDF-ului (documentul integral poate fi studiat aici, singurul rezultat de pe pagină).
 
Notă: Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.
 
Spicuiesc câteva pasaje:
 
„87. The Committee noted the Working Group proposal to proceed with the maximum level of [5 μg/kg]. Several countries supported the proposed level of [5 μg/kg] aflatoxin B1, as an aflatoxin M1 limit of 0.05 μg/kg in milk was easily achievable with such a limit.
 
88. Several delegations noted that the [5 μg/kg] level was unrealistically low.”
 
Traducere:
 
87. Comitetul a notat propunerea Grupului de Lucru de a continua cu nivelul maxim de 5 μg/kg [0,5 mg/kg - n.a.]. Câteva ţări au susţinut nivelul propus de 5 μg/kg de aflatoxină B1, deoarece limita de 0,05 μg/kg de aflatoxină M1 în lapte poate fi uşor realizabilă [sic! – sublinierile autoarei] cu o asemenea limită.
 
88. Câteva delegaţii au comentat că nivelul de 5 μg/kgeste nerealist de mic.”
 
„Nerealist de mică Adică, în situaţia în care anumite ţări nu pot produce decât produse contaminate masiv cu aflatoxină – din pricina umidităţii excesive etc. – în loc să se caute alte mijloace şi produse pentru comercializare, se pretinde ca produsele lor să fie acceptate aşa cum sunt, deşi se ştie că sunt periculoase pentru sănătate!
 
Standardul Codex general pentru contaminanţi şi toxine în alimente şi nutreţ, poate fi vizualizat aici, primul rezultat de pe pagină.

Notă:Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

 La pagina 29 a PDF-ului, se poate vedea standardul pentru aflatoxină şi ochratoxină. La Toxicological guidance (Indicaţii toxicologice), se poate citi:

  „Cancer potency estimates at specified residue levels (2001, Using worst-case assumptions, the additional risks for liver cancer predicted with use of proposed maximum levels of aflatoxin M1 of 0.05 and 0.5 μg/kg are very small. The potency of aflatoxin M1 appears to be so low in HBsAg- individuals that a carcinogenic effect of M1 intake in those who consume large quantities of milk and milk products in comparison with non-consumers of these products would be impossible to demonstrate. Hepatitis B virus carriers might benefit from a reduction in the aflatoxin concentration in their diet, and the reduction might also offer some protection in hepatitis C virus carriers.)”

 Traducere:
 
„Evaluările posibilităţii de a dezvolta cancer la nivele de reziduuri specifice (2001, folosind ipotezele cele mai pesimiste, riscurile suplimentare de cancer la ficat prevăzute de la folosirea nivelelor maxime de aflatoxină, de 0,05 şi 0.5 μg/kg, sunt foarte mici. Influenţa aflatoxinei M1 pare să fie atât de mică [sic!] în indivizii infectaţi cu AntigenHbs [particula infectantă care provoacă Hepatita B], încât un efect carcinogen al aportului de aflatoxină M1 în persoanele care consumă cantităţi mari de lapte şi de produse lactate, prin comparaţie cu neconsumatorii acestor produse, ar fi imposibil de demonstrat. Purtătorii virusului Hepatitei B pot beneficia de o reducere a concentraţiei de aflatoxină în dieta lor, şi reducerea poate, de asemenea oferi o oarecare protecţie purtătorilor virusului Hepatitei C).”
 
Să-mi fie iertat, dar aceasta este chiar culmea ipocriziei! Există atâtea studii care demonstrează fără putinţă de tăgadă o incidenţă uriaşă şi imposibil de ignorat a cazurilor de cancer, şi nu numai de ficat, ci şi de plămâni, precum şi alte afecţiuni grave, la persoanele expuse la aflatoxină şi în condiţiile în care aflatoxina a fost catalogată, deja, ca fiind al doilea cel mai puternic carcinogen uman non-radioactiv cunoscut şi ei spun că riscurile de a face cancer de la folosirea acestor nivele de aflatoxină sunt foarte mici! 
 
Dar hai săzicem ca ei şi să presupunem că aceste riscuri sunt mici, dar CÂT DE MICI? Vedeţi cumva să citeze acolo vreun studiu care să arate cât de mici sunt aceste riscuri? NU! Nu este aceasta culmea ipocriziei? Şi în acelaşi timp şi o gravă tăinuire de informaţii faţă de publicul larg?

În fond, în condiţiile în care ar exista chiar şi cel mai mic risc de cancer, substanţele respective ar trebui definitiv şi complet eliminate, dar sigur, producătorii industriali nu ar fi deloc mulţumiţi, doar Codexul le slujeşte numai lor interesele!
 
„Riscurile de cancer sunt foarte mici!” Extraordinar! Cu alte cuvinte, dacă există riscul ca doar câţiva oameni se îmbolnăvească de cancer, nu e nicio problemă… ei sunt o cantitate neglijabilă! Şi aşa le stăm în gât şi vor să ne împuţineze!
 
Chiar şi viaţa unui singur om este foarte importantă şi ar trebui făcute toate eforturile pentru ca acea viaţă să fie protejată! Ce valoare poate avea un număr de vieţi, dacă aceste vieţi sunt „salvate” cu preţul altor vieţi nevinovate, sacrificate împotriva voinţei lor

Acest mod de a gândi, în stilul lui Mengele
[http://ro.wikipedia.org/wiki/Josef_Mengele]
şi al celorlalţi asemenea lui, nu trebuie, totuşi, să ne surprindă la „făcătorii”Codexului, pentru că acesta este de fapt planul lor, aşa cum se precizează în conferinţa Dr-ului Rima Libow din prima parte a articolului (conferinţă care urmează a fi postată curând, integral): DEPOPULAREA PLANETEI! Acest gen de atitudine produce o demonizare intenţionată a oamenilor, provocându-i, în final, să nu le pese de „victimele colaterale” ale comerţului cu… aflatoxină şi substanţe toxice: nu contează că există riscul ca nişte oameni să moară... noi să fim sănătoşi!
 
De fapt, tocmai prin această atitudine Codexul se face vinovat de terorism… alimentar:
 
Terorismul este o tactică violentă de luptă neconvenţională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violenţă acţionate asupra unor populaţii neimplicate în mod direct în conflict dar cu potenţial de presiune asupra propriei conduceri (stat , organizaţii, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de terorişti - producerea unui efect psihologic generalizat de panică şi intimidare, cu scopul atingerii unui obiectiv care nu poate fi îndeplinit prin mijloace democratice sau convenţionale.” Wikipedia
 
Adaptând această definiţie la cazul Codexului (modificările îmi aparţin), definiţia devine:
Terorismul alimentar (n.a.) este o tactică violentă [Care se face cu forţa; brutal, silnic. DEX – n. a.] de luptă neconvenţională folosită pentru atingerea unor obiective politice şi comerciale (n.a.). El se bazează pe acte de violenţă [A comite un act de violenţă; a constrânge, a sili, a forţa; DEX – n. a.]alimentară, prin impunerea folosirii şi consumului de substanţe toxice extrem de periculoase pentru sănătate, organisme modificate genetic, alimente iradiate, etc. (n.a.), acţionate asupra unor populaţii neimplicate în mod direct în conflict, dar cu potenţial de presiune asupra propriei conduceri (stat, organizaţii, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de terorişti - producerea unui efect psihologic generalizat de panică şi intimidare [a se vedea comentariile mele privind încălcările Drepturilor Omului de către Codex, din primele două părţi ale articolului – n. a.], prin ameninţări cu închisoarea şi cu amenzi enorme (n.a.) şi prin lipsirea de elemente care să permită menţinerea şi refacerea stării naturale de sănătate cu scopul atingerii unui obiectiv obscur şi straniu, ştiut numai de ei şi ascuns publicului larg (n.a.), care nu poate fi îndeplinit prin mijloace democratice sau convenţionale.”

... Sună cunoscut? Pentru detalii şi evidenţiere suplimentară a asemănării dintre acţiunile Codexului şi actele de terorism, citiţi aici
 
Revenind la standardul Codex pentru aflatoxină, se afirmă mai departe, aşa cum am citat mai sus:
 
„Riscurile de cancer sunt foarte mici!” ... Ca şi când nu ar conta că aeste riscuri EXISTĂ! Să afirmi, aşa, insidios, că nu contează că nişte semeni de-ai tăi se vor îmbolnăvi grav şi, poate, vor muri este, pur şi simplu, monstruos!!! Cum trebuie să fie din punct de vedere moral cineva ca să poată face cu atâta uşurinţă o afirmaţie atât de îngrozitoare! Cum ar fi dacă ar fi şi printre „făcătorii” Codexului câţiva care s-ar îmbolnăvi de cancer din acest motiv? Le-ar mai conveni atunci?

Influenţa aflatoxinei M1 pare să fie atât de mică [sic!] în indivizii infectaţi cu Antigen Hbs [particula infectantă care provoacă Hepatita B], încât un efect carcinogen al aportului de aflatoxină M1 în persoanele care consumă cantităţi mari de lapte şi de produse lactate, prin comparaţie cu neconsumatorii acestor produse, ar fi imposibil de demonstrat. Purtătorii virusului Hepatitei B pot beneficia de o reducere a concentraţiei de aflatoxină în dieta lor, şi reducerea poate, de asemenea oferi o oarecare protecţie purtătorilor virusului Hepatitei C).”

Nu pot accentua suficient lipsa citării unor studii care să ateste că acest efect carcinogen ar fi imposibil de demonstrat. Cu alte cuvinte, ei cer studii care să ateste valoarea terapeutică şi nutritivă a alimentelor şi suplimentelor alimentare, valoare cunoscută de milenii, altfel, fără aceste studii, vor interzice aproape tot ceea ce este sănătos şi natural, dar când vine vorba să ofere ei înşişi dovezi, fie măcar şi demonstrând inexistenţa unor dovezi în ceea ce priveşte efectele negative ale substanţelor chimice recomandate de ei, o fac pe niznaiul!

La ei, influenţa aflatoxinei doar PARE să fie mică (ca şi când această afirmaţie ar trebui să fie suficientă prin sine însăşi!). Iar purtătorii virusurilor Hepatitei B şi C nu pot decât să se bucure că li se oferă posibilitatea reducerii consumului de aflatoxină şi că li se oferă o oarecare protecţie!

De parcă cineva ar ingera aflatoxină în mod deliberat şi cu tot entuziasmul! Adevărat zice românul: „apa tulbure curge mereu la vale, pentru că la deal stă lupul, iar la vale, mielul!

Oricum ar fi, aşa cum am evidenţiat prin citatele de mai sus, aflatoxina nu există numai în lapte, ci şi în carnea animalelor hrănite cu nutreţ contaminat cu aflatoxină, deci expuşi suntem toţi: şi animalele, şi, noi, oamenii, că bem sau că nu bem lapte! Iar riscurile există… şi lor nu le pasă!

  
Modul acesta de gândire amoral şi cutremurător este foarte mult încurajat în ziua de astăzi! Faptul că există „victime colaterale” îi face azi pe mulţi să ridice din umeri cu nepăsare! Nu contează cine moare, atât timp cât ei prosperă! Şi, dacă ne gândim bine, toată această grozăvie este cuprinsă într-un cerc vicios ilogic: dacă pentru a face comerţ este nevoie de consumatori, pe cine ajută faptul că acei consumatori sunt, apoi, ucişi, în mod deliberat chiar de către acest comerţ?... Pas!
 
Redau mai jos un documentar, referitor la aceste aspecte economice, numit Colapsul Economic al Argentinei. Este revelator şi merită văzut!



























Ei bine, dacă nu credeaţi că într-o ţară civilizată pot exista copii murind de malnutriţie, aşa cum afirmă şi estimările OMS (citate de Dr. Rima Laibow în conferinţa sa) că se va petrece la intrarea în vigoare a Ghidului Vitaminelor şi Mineralelor sau a Standardelor Codex, în general, acum aţi văzut în filmul de mai sus că este posibil. Dealtfel, acest gen de „măritiş” între nutricid [genocid prin alimentaţie; termenul îi aparţine Dr-ului Rima Libow – n.a.] şi colapsuri şi asasinate economice este intenţionat la nivel mondial. Codexul este doar o mică parte din acest plan!

Dealtfel, mai este un aspect, cu titlul de noutate: Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentaţiei a mărit nivelul aflatoxinelor din nucile şi alunele de toate tipurile cu 150 la sută (!), după cum se poate vedea aici, în tabelul de la paginile 2 şi 3, în vederea „armonizării” reglementărilor Uniunii Europene cu standardele Codex :
http://www.foodproductiondaily.com/
Şi se afirmă, cu cinismul întâlnit şi mai sus, în standardul Codex, că aceste schimbări „vor avea un impact minor [sublinierile autoarei] asupra estimărilor de expunere prin dietă, riscul de cancer şi marginile calculate de expunere.” Deci acest impact va exista! …

Toate aceste nivele noi au intrat în vigoare din 9 martie 2010.

Citiţi continuarea articolului aici


Citiţi şi:
Şapte minciuni mortale ale agriculturii industriale
Experimente realizate pe oameni – o incursiune în culisele murdare ale puterii


yogaesoteric
iunie 2010



 

Articole publicate recent

> 27 MartieUniunea Europeană – federalizare sau fragmentare?

> 25 MartieCum sunt controlate televiziunile, presa scrisă sau site-urile de succes?

> 24 MartiePersecuția lui Loic Le Ribault, inventatorul siliciului organic G5 (I)

> 22 MartieAtrocități sexuale pe copilași de numai 2 luni, considerate «cercetări științifice». Pedofilii lui Kinsey

> 22 MartieMinistrul ungar de Externe, atac la creștinofobia Europei: Este dominată de o formă nesănătoasă de secularism…

> 21 MartieCăsătoria homosexuală este un atac împotriva căsătoriei tradiţionale. Viziunea lui Doug Mainwaring

> 20 MartieScandal în UE: Microciparea angajaţilor

> 20 MartieAmerica se trezește: se cere declanșarea urgentă a investigațiilor împotriva miliardarului George Soros și a organizațiilor patronate de acesta!

> 20 MartieRomânia în prag de război civil văzută din înaltul cerului, sau FIAT JUSTITIA versus SALUS REIPUBLICAE

> 18 MartiePe coperta revistei «Time» Donald Trump apare cu o pereche de coarne! Doar cei naivi pot crede că este o banală întâmplare

> 17 MartieAnaliză The Times: Furia românilor ar trebui să se concentreze la miezul problemei…

> 17 MartieVa renunţa la euro şi va reînvia marca? Decizia luată de Germania care poate prevesti un război financiar şi comercial

> 16 MartieGlobaliștii SUA-UE-Soros au creat, susținut și instaurat Noua Securitate în România. Super imunitatea procurorilor

> 16 MartiePreşedintele Bashar Al-Assad acuză SUA de uciderea a milioane de civili: Americanii nu au niciun drept să vorbească despre drepturile omului

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga