Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Glasul Aradului vorbește despre MISA, batjocorind nu doar yoga, ci mai ales deontologia jurnalismului

 

de Marvin Atudorei

Iată că în aceste zile în care la toate școlile și universitățile s-au redeschis cursurile, perioadă în care demarează şi cursurile de yoga de anul 1, un ziar din Arad, intitulat Glasul Aradului, se aliniază la campania de toamnă anti-MISA, așa cum de altfel ne-am obișnuit – din nefericire – să procedeze cu regularitate, în fiecare dintre ultimii ani, mai multe ziare din România. 

Pe data de 27 septembrie 2012, ziarul Glasul Aradului publicat un articol intitulat foarte pompos „Soluția MISA”, pe care îl puteți accesa și dumneavoastră la adresa http://glsa.ro/arad/editoriale/66606-solutia-misa.html.  Din lectura acestuia, ne lămurim imediat că nemulțumirile semnatarului Lucian Șerban nu au de fapt nicio legătură cu școala de yoga pe care o batjocorește, titlul articolului fiind foarte firav legat de conținut doar printr-un fel de bizară tentativă de ironie la adresa forurilor administrative ale Aradului vizavi de starea carosabilului, prețul gigacaloriei și situația Filarmonicii. Practic vorbind, după doar o singură propoziție introductivă care anunță tendențios că MISA organizează „întâlniri” în Arad – fiind în realitate vorba de cursurile (organizate legal și prezentate oficial) de yoga, articolul virează brusc spre problemele municipalității locale, intrând în detalii mai mult sau mai puțin semnificative, care nu au de fapt chiar nimic în comun cu școala de yoga. După un timp, autorul pare că își mai amintește totuși de soluția profetică pe care a promis-o în titlul articolului și catadicsește să ne explice (însă mai degrabă eliptic) la ce se referă de fapt viziunea sa despre soluția MISA. Lucian Șerban spune : „dacă vor reuşi să se lase integraţi în absolut de discipolii lui Bivolaru,  oamenii vor uita de toate necazurile”.  Mai exact, în viziune dumnealui, „soluția MISA”  se identifică perfect  cu „aspirina săracului”, aluzie la actul sexual.  În înțelegerea ziaristului cam la atât se reduce practica yoga de la MISA. Și cu asta gata, articolul tratează mai departe problema plății ajutoarelor de încălzire, a alocaţiei de stat și pe cea a cârpelilor de la asfaltarea bulevardului Revoluției. Finalul este foarte elocvent : „P.S. Nu trebuie trecut cu vederea, că în şedinţa CLM de astăzi se va discuta şi despre Filarmonica de Stat Arad.”
Ne putem întreba ce rost are un asemenea articol fără cap și fără coadă. Să nu-și fi dat oare seama Lucian Șerban că arborând un asemenea titlu reiterează în opinia publică –  fără nicio bază sau vreun conținut – atitudinea de zeflemea pe care presa din România o manifestă în mod aberant de ani de zile  față de școala MISA? Sau chiar pe asta a mizat? Ar fi naiv să credem că acest articolaș este doar o simplă glumă nevinovată. Dimpotrivă, se pare că dacă tot nu a  mai găsit nimic nou de care să se lege la MISA, acest jurnalist lipsit de etică profesională s-a gândit să mai dea măcar un mic bobârnac școlii de yoga, ca nu cumva să uite cineva de oprobiul public la care aceasta a fost expusă în anii anteriori în mass media românească.

Două zile mai târziu, pe 29 septembrie 2012, Glasul Aradului ne anunță prin „vocea” lui Adrian Cotună un alt element senzațional : că directorul unei școli din Arad a renunțat să mai închirieze sala de sport pentru un curs de yoga.  Vă puteți convinge dumneavoastră înșivă de această măreață știre dacă citiți articolul de la http://glsa.ro/arad/articole-recomandate/67159-misa-a-ramas-pe-drumuri-la-arad-scoala-care-i-a-inchiriat-o-sala-de-sport-a-renuntat-la-contract.html.
„Știrea-bombă” este imediat preluată în mai multe medii de pe internet, ajungând chiar și pe site-ul România Internațional. Povestea articolului este chiar foarte interesantă. O voi descrie din punctul de vedere al eroului său principal, nimeni altul decât autorul articolului. Aflând că la o sală de sport din Arad va avea loc deschiderea unui curs MISA, și fiind – cum s-ar spune - animat de un profund simț civic, Adrian Cotună și alți câțiva semeni ai săi întru rațiune s-a prezentat la directorul respectivei școli și i-a explicat plin de solicitudine că este pe punctul să facă o mare greșeală lăsând să se răspândească practica yoga chiar din școala sa pentru că – nu-i așa ? – toată lumea știe (inclusiv Biserica și presa centrală) cât de periculoși sunt yoghinii pentru bunele moravuri ale societății. Ca urmare a acestui apel sincer și responsabil din partea jurnalistului, directorul școlii anulează contractul de închiriere a sălii. Ca să anunțe și altora această importantă și semnificativă victorie a colaborării sociale eficiente, în numele moralității, Adrian Cotună scrie un articol în ziarul local, ca un aviz dat tuturor amatorilor de yoga din Arad.
Să remarcăm în treacăt că demersul proletar al acestui ziarist îi depăşeşte cu mult cadrul profesiei. Sau a făcut aceasta doar ca să aibă subiect de articol şi să se prezinte ca un erou salvator al plictiselii provinciale? Ca să-şi găsească o justificare plauzibilă pentru această – să-i spunem pe nume – mârşavă maşinaţiune, totalmente imorală, autorul articolului, care cu siguranţă nu ştie nimic adevărat despre MISA, deoarece nu a fost niciodată la vreun curs de yoga, se duce apoi la conferinţa de deschidere, ca să nu rămânem cu impresia (de altfel corectă) că s-a lăsat manipulat prosteşte de denigratorii MISA. Căci ideea i-a dat-o Cecilia Tiz, cea care tocmai a pierdut în Germania (acolo unde locuieşte) un proces de calomnie pe care i l-au intentat yoghinii. Aşa că jurnalistul în cauză a devenit vocea frustrării şi răzbunării acestui patetic personaj care este Cecilia Tiz, fără să ştie că demersul său, iată, încununat de "succes", îi va aduce acesteia o primă grasă din partea serviciilor secrete, primă pe care bănuim că nu o imparte cu el.

Astfel că povestea continuă: însuflețit de aceeași sete de a dezvălui adevărul, jurnalistul arădean se infiltrează incognito la Conferința de deschidere a cursului de yoga din Arad. Aici răbdarea și tenacitatea sa au fost supuse la o teribilă încercare: a fost forțat de împrejurări să asculte o conferință de yoga și chiar mai mult decât atât, să audieze o muzică de meditație pe care mărturisește (și aici eu chiar îl cred, deși nu-i împărtășesc impresia) că a putut-o suporta cu greu. Profund marcat de calvarul prin care a trecut, și-a notat cu minuțiozitate impresiile personale în articolul său din Glasul Aradului. Redau aici câteva fragmente din articol, în care el își descrie impresiile din timpul conferinței:
„Lecturarea fără nici cea mai mică urmă de discernământ a unor texte preluate, probabil, de pe internet, despre practica yoga, a durat mai bine de o oră şi jumătate, paginile întoarse părând că nu se mai sfârşesc.”
„Calvarul era însă departe de a se fi încheiat odată cu  terminarea lecturii. A urmat o muzică instrumentală, de proastă inspiraţie, pe care trebuia să ne „măsurăm gradul de linişte sufletească.“
„După un sfert de oră, în care minutele păreau că nu se mai sfârşesc şi nimic să te mai mire, urma lăsată de inspiraţia muzicală în conştiinţa unuia dintre participanţi părea banală.”
 
O fi auzit oare Adrian Cotună de articolul 3 din codul deontologic al ziaristului ? Acesta spune cam așa: „Ziaristul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte. Știrea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă și să nu conțină păreri personale.”  După modul în care scrie, se pare că principiile jurnalismului îi sunt total străine. Pentru că pe măsură ce îi citim articolul devine evident că în spatele imaginii idilice (despre el însuşi) pe care dorește să și-o creeze, se află o intenție răuvoitoare de a crea o imagine negativă despre școala de yoga MISA. Articolul său pare să fie scris oarecum vesel și relaxat, atât de relaxat încât cititorul să nu fie deranjat de stilul un pic neglijent și confuz. De la frază la frază ne convingem însă că numeroasele ambiguități ale textului nu sunt simple neclarități de exprimare ale unui eventual ziarist mai puțin înzestrat. Pentru că dacă ar fi fost vorba doar de câteva derapaje ale logicii, am fi putut admite că acestea i-au scăpat  neobservate autorului, însă când întregul articol e format practic dintr-o înlănțuire de asemenea formulări tendențioase, nu mai avem niciun dubiu că intenția autorului este de a crea o impresie negativă.
Denaturările adevărului prezente în acest articol sunt evidente pentru oricine face minimul efort de a se apropia de sistemul yoga și de școala MISA. Site-ul nostru a prezentat detaliat aceste aspecte și dealtfel oricine poate să le verifice personal, cursurile noastre fiind deschise oricând accesului public. Se poate astfel înțelege cu ușurință că scopul acestui gen de articole este chiar acesta: ca oamenii nici măcar să nu-și mai dorească să meargă să verifice care este adevărul. În România principiul machiavelic „Calomniază cu îndrăzneală, până la urmă tot se prinde ceva” funcționează din plin. Destul de mulți sunt aceia care nici măcar nu vor să mai audă despre yoga sau despre MISA pentru că ei cred că „știu” din mass-media care este realitatea în privința aceasta. Dar se întreabă ei dacă jurnaliștii respectă oare  adevărul obiectiv în cazul MISA ? Prezintă ei și punctul de vedere al celor pe care îi jignesc și îi prejudiciază neîncetat ? (Pentru că așa o cere bunul simț și chiar propriul lor cod deontologic profesional.) Este ușor să observăm că opinia publică este informată numai dintr-un singur punct de vedere, cel al presei de scandal, conform căreia este indus demult „adevărul” că yoghinii sunt persoane imorale, de o sexualitate perversă. Dar chiar dacă ar fi așa – deși pentru cei care au curajul să gândească și să verifice singuri apare evident că adevărul este altul – este semnificativ să ne întrebăm cum de nu se leagă atunci domnii jurnaliști, dacă tot sunt atât de purtani și moralizatori, și de toate revistele porno de la orice colț de stradă sau de reclamele explict pervers-sexuale ce apar în tot mai multe ziare, sau de rețelele de prostituție care există în orice orășel? De ce nu remarcă ei cu aceeași vehemență aceste aspecte și de ce în așa-zisa morală sexuală sunt fixați obsesiv numai pe criticarea MISA?
Și cum rămâne cu prezumția de nevinovăție pe care un jurnalist adevărat trebuie să o respecte până la o eventuală probă contrarie venită pe cale juridică? Justiția nu a evidențiat nicio încălcare a legii în cazul MISA, deși presa s-a întrecut în acuzații care mai de care mai jignitoare față de yoghini. De ce atâta furie împotriva yoghinilor?
Răspunsul e simplu, dar pentru a-l găsi trebuie să facem fiecare o alegere : vrem să gândim singuri sau ne lăsăm gândiți de alții?
 
Citiţi şi:

yogaesoteric
21 octombrie 2012 

 

Articole publicate recent

> 24 MartieRaport nazist din 1940 pentru colonizarea României. Un proiect care iată a revenit în actualitate sub patronajul Uniunii Europene

> 24 MartieRespect pentru educaţie în perioada interbelică: 17% din PIB

> 23 MartieDeclarații șocante ale generalului Iulian Vlad: Sergiu Nicolaescu a regizat momentele de panică și explozii din 1989, în București

> 23 MartieNorvegia. Pentru prima dată în istoria țării numărul ateilor l-a depăşit pe cel al credincioşilor

> 23 MartieDr. Călin Georgescu: «În ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie» (I)

> 23 MartieAflat în vizită în România, genialul cercetător Mehran Tavakoli Keshe a participat la un eveniment organizat de Școala de Yoga MISA

> 22 MartieDespre sindromul «ordonanţă» si estetica sfârşitului de ţară

> 22 MartieDin dragoste pentru natură a plantat în fiecare zi un copac timp de 37 de ani

> 21 MartiePentru nişte ani mai buni: Thomas Sowell, în apărarea libertății (și) gândirii

> 21 MartieInteligenţa artificială creată de Google a învăţat să fie foarte agresivă

> 21 MartieGeneralul Mircea Chelaru: «Aşa începe nenorocirea. Să ştiţi că niciun război nu a început dintr-o dată»

> 20 MartieDocumente declasificate ale US Air Force: Proiectul 1794 – Farfuria zburătoare supersonică menită să doboare bombardierele sovietice

> 20 MartieMitinguri. Cine a avut capacitatea de a mobiliza un număr atât de mare persoane, cum s-a procedat și cine s-a aflat în spatele acestora? (II)

> 19 MartieScrisoarea lăsată de Dan Adamescu: «În penitenciar am ajuns în iad. Nu înţeleg de ce medicii m-au ignorat»

> 19 MartiePreotul Maes, despre ceea ce se petrece cu adevărat în Siria: Știrile difuzate reprezintă cea mai mare minciună a mass-media din timpurile noastre

> 19 MartieMinciuna are posturi TV multe, dar scurte! În Piața Victoriei nu au fost nici 150.000, nici 200.000 de oameni, ci mult mai puțini

> 18 MartieProfesor doctor specialist în libertăţile publice în dreptul penal: «Nu vă mai lasaţi tâmpiţi atât de uşor!»

> 18 MartieCel mai bătrân om din lume ne-a dezvăluit secretul longevității sale

> 18 MartieConsiliul pentru Relații Externe: În 2017 SUA ar putea începe un război cu Rusia şi Coreea de Nord

> 16 MartieVăzută din faţă, pare o locuinţă normală dar privind-o din lateral vei constata că este o casă cu totul aparte!

> 15 MartieRomânii sunt cei mai vulnerabili europeni în privinţa datelor personale: 85% îşi oferă datele pe internet

> 15 MartieMitinguri. Cine a avut capacitatea de a mobiliza un număr atât de mare persoane, cum s-a procedat și cine s-a aflat în spatele acestora? (I)

> 14 MartieIon Cristoiu: Incredibil, dar adevărat! SRI a primit dreptul de a avea firme comerciale sub acoperire

> 14 MartieDescoperire de importanţă majoră: Hidrogenul poate fi transformat în metal!!!

> 14 MartieViktor Orban, poziție intransigentă față de «corectitudinea politică» și intervenția lui Soros în politica Ungariei

> 11 MartieFenomen îngrijorător în Japonia: jumătate din cupluri, indiferent de vârstă, nu întreţin relaţii amoroase cu ființa iubită. Care este motivul?

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga