Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
La nouvelle Série-Noir: CODEX ALIMENTARIUS = CRIME ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII (II)
Plasticul care ne deformează
(II)
 

Nu îţi ascunde greşelile, transformându-le
în crime
.”
Confucius

Moartea unui om este o tragedie; moartea
unui milion de oameni este o statistică
.”
Stalin

Citiţi aici prima parte a articolului:

Promisesem în prima parte a acestui articol că voi continua cu datele şi standardele Codex privitoare la aditivii industriali folosiţi în plastic, aditivi extrem de toxici pentru sănătatea umană, însă, vorbind cu diverse persoane care mi-au citit articolele, am realizat că unele noţiuni nu sunt, încă, suficient de clare în ceea ce priveşte Codex-ul Alimentarius şi intenţiile lui. De aceea, înainte de a merge mai departe, aş vrea să reiau şi să accentuez câteva aspecte şi chiar să precizez altele noi, deoarece unora dintre cititori, de exemplu, încă nu le este clar de ce CODEX-UL ALIMENTARIUS poate fi acuzat, şi, dacă va fi aplicat exact aşa cum vor „făcătorii” lui, chiar se va face vinovat de CRIME ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII.

Apar în fiecare zi noi articole şi studii, noi dovezi şi date referitoare la aceste pericole la care suntem supuşi în mod constant, pericole cu impact la nivel fizic (Codex Alimentarius, încălzirea globală, supra-industrializarea planetei etc.), sau la nivel social, psihologic şi spiritual etc. (mass-media, metode de manipulare, psihotronică etc.). Majoritatea celor care scriu sunt axaţi mai mult sau mai puţin pe o problemă anume, de multe ori, fără a o corela cu ansamblul general existent. Alţii, din diverse motive mai puţin binecuvântate, sunt axaţi pe contracararea acestor studii, dovezi şi date care demască tentativele de crime/crimele în masă, generând o luptă permanentă pentru acapararea adevărului şi a minţilor umane, într-un efort susţinut de a nega toate dezvăluirile şi de a-i ridiculiza sau distruge iremediabil pe cei care fac aceste dezvăluiri.

În mod uimitor, unele aspecte sunt atât de evidente, atât de… la vedere, încât trec aproape… nebăgate în seamă. Şi pentru că trec nebăgate în seamă, toate aceste probleme cu care omenirea se confruntă la ora actuală, pe multiple planuri, par separate şi sunt tratate ca atare. De fapt, se şi insistă să fie prezentate ca fiind separate, când, în realitate, nu este aşa.

De aceea pentru a fi mai clar de ce problemele pe care le voi dezbate, în acest articol şi următoarele, constituie pericole grave la adresa sănătăţii umane şi a vieţii, în general, pe această planetă, corelate între ele, cu riscul iminent de a se materializa în CRIME ÎN MASĂ, sau CRIME ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII, care vor fi realizate, direct sau indirect, de către Codex-ul Alimentarius &CO (de la „&COmplicii”), voi urmări în cele ce urmează să conturez sau să evidenţiez, în măsura posibilităţilor, o paradigmă (model, exemplu – n. a.) comună, sau chiar un tipar comun de acţiune.

Sigur, după cum spunea Alfred Korzybski părintele Semanticii Generale, „Harta nu este teritoriul”, aşadar numele sau definiţia crimei nu estecrima însăşi! Sau simplul fapt că noi cunoaştem numele crimei, nu înseamnă că noi cunoaştem crima în sine.

Însă , cele pe care le voi oferi mai jos se pot constitui în nişte indicii, o hartă, după care teritoriul va putea fi mai uşor intuit.

Presupun că nu este o noutate pentru nimeni, dacă afirm că tot ceea ce există este intercorelat. În cele ce urmează nu mă voi referi la aspectul filosofico-spiritual profund, iniţiatic, al acestei afirmaţii, ci la corelaţiile simple, care pot fi uşor făcute între ceea ce se petrece la ora actuală şi intenţiile rele, criminale, ale unor grupări, vizibile sau nu, de pe această planetă.

La modul general şi simplist vorbind, o persoană devine suspectă/învinuită de o infracţiune, mai precis, de tentativă de crimă/crimă [crimă= infracţiune ce reprezintă un grad ridicat de pericol, pe care legea o sancţionează cu pedepsele cele mai mari; spec. omor. – DEX; acţiune sau inacţiune periculoasă din punct de vedere social.] atunci când se pot corela cu ea cel puţin şase elemente:

• partea vătămată (victima)
• mobilul (motivul)
• intenţia
• prilejul (la care se poate include locul şi timpul)
• modus operandi (metoda/modul de operare)
• arma

Dacă verificăm existenţa tuturor acestor elemente şi aspecte, aplicându-le diverselor grupări, vizibile sau nu, cum ar fi Comisia Codex, OMC, OMS, UE, OAA, ONU, masoneria mondială şi grupările adiacente etc., în calitate de suspecţi/învinuiţi, şi realizăm corelaţiile şi identificările necesare, putem stabili următoarele:

• partea vătămată (deja, şi vizată în continuare): populaţia acestei planete, în mijlocul căreia toţi aceşti membri ai grupărilor trăiesc (deci se poate spune fără dubiu că ei îşi „cunosc” „victimele”)
• mobilul(-urile):banii; puterea; controlul planetar etc.
• intenţia(-iile):jefuirea, pe ascuns sau pe faţă, înrobirea fizică şi psihică, pe ascuns sau pe faţă, şi reducerea, pe ascuns sau pe faţă, până la un minim controlabil, a populaţiei acestei planete
• prilejul(-rile):locul: planeta Pământ,timpul:momentele „potrivite” de neatenţie sau slăbiciunea populaţiei acestei planete, care are şi continuă să aibă încredere în suspecţii/învinuiţii menţionaţi, permiţându-le să i se strecoare în spate şi să o lovească crunt, pe multiple planuri, jefuind-o, tâlhărind-o, înrobind-o şi încercând să o ucidă. Aceste „momente” sunt de cele mai multe ori create artificial, în mod direct, de către aceste grupări, sau indirect, înlesnite de complici cu interese directe (beneficii financiare, decurgând din contracte, investiţii etc. cu profit imens, comisioane etc., sau alte tipuri de beneficii financiare directe – n. a.) sau indirecte (subvenţii, sponsorizări sau alte tipuri de beneficii financiare indirecte – n. a.)
• modus operandi (metoda (-ele)) (brutale sau insidioase, directe sau perverse, draconice şi criminale): crize economice; implantare cipuri; boli letale cu efect rapid, generate în laborator; vaccinări; foamete; lipsa de apă; încurajarea homosexualităţii la nivel social (prin distrugerea ideii de familie clasică, acordarea de drepturi de căsătorie şi înfiere copii etc.) şi industrial (prin folosirea pe scară largă a diverşilor aditivi industriali, pesticide, detergenţi etc., care acţionează ca hormoni sintetici, reducând fertilitatea masculină şi numărul băieţilor născuţi, feminizând băieţii şi amplificând agresivitatea fetelor); diversele legi, reglementări, norme legislative şi tipuri de legislaţie, printre care şi Codex Alimentarius, nepermis de permisive în ceea ce priveşte toate aspectele şi elementele care afectează grav mediul şi sănătatea speciei umane, precum şi capacitatea acesteia de a se reproduce, şi cumplit de restrictive în ceea ce priveşte libertatea de gândire, alegere, hrănire – libertatea de a trăi, în general; manipulare directă sau subtilă, socială, vizuală, auditivă, psihologică, ideologică etc.; asasinate economice; războaie de uzură; eliminarea nutrienţilor; eliminarea hranei sănătoase şi curate; încurajarea sau chiar impunerea împrumuturilor, la nivel de stat sau personal; distrugerea mediului; păstrarea SECRETULUI etc.
• arma(-ele): cipurile; hrana şi apa contaminate genetic, radioactiv, cu pesticide şi alţi contaminanţi; viruşi şi arme biologice etc. create în laborator; mass-media; arme psihotronice; ideologii şi religii deviante, perverse şi stranii, de natură malefică, satanică (New Age, programare neurolingvistică etc. – pentru referinţe şi o înţelegere profundă a fenomenului, citiţi şi:
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=4877&lang=RO,
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=4663&lang=RO); muzică perturbatoare (rock, jazz, trash etc. – pentru referinţe şi o înţelegere profundă a fenomenului, citiţi şi:
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=4570&lang=RO), vaccinuri, aditivi alimentari şi industriali, pesticide şi alţi contaminanţi, împrumuturi, la nivel de stat sau personal etc.

De altfel, în cazul în care aveţi dubii că ceea ce am enumerat mai sus este adevărat, multele articole chiar de pe acest site (http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=3480&lang=RO), asupra acestor subiecte, sunt relevante.

Am stabilit mai sus că vorbim despre tentativă de crimă/crimă; să vedem acum despre ce tip de tentativă de crimă/crimă vorbim.

Dacă planurile şi intenţiile rele, criminale ale acestor grupări vor fi finalizate după placul lor, rezultatele acţiunilor lor vor putea fi integrate în următoarele categorii (că este – în mod clar – vorba despre crimă premeditată nu cred că mai este necesar să demonstrăm), categorii care, conform definiţiei lor, se potrivesc celor şase elemente (partea vătămată (victima), mobilul (motivul), intenţia, prilejul, metoda, arma) pe care le-am identificat mai sus în corelaţie cu suspecţii/învinuiţii mai sus menţionaţi şi ei:

• crime în masă
• crime împotriva umanităţii
• crime de genocid
• crime de stat
• crimă organizată
• crime de război
• crime internaţionale
• crimă economică (asasinat economic)

Pentru a înţelege mai bine la ce mă refer şi unde vreau să ajung, voi defini mai jos fiecare tip de crimă:

• Crima în masă = „uciderea în masă a unui număr mare de oameni, această acţiune fiind dusă la îndeplinire de stat, un grup, sau o singură persoană. Aceasta se deosebeşte de genocid care este un termen mai restrâns, unde exterminarea este orientată în direcţia unui grup etnic, sau religios.”

Mai este şi:
Mass murder: (in military contexts, sometimes interchangeable with mass destruction) is the act of murdering a large number of people (four or more), typically at the same time or over a relatively short period of time.  According to the FBI, mass murder is defined as four or more murders occurring during a particular event with no cooling-off period between the murders. A mass murder typically occurs in a single location in which a number of victims are killed by […] individuals or organizations. Mass murder is also defined to be the intentional and indiscriminate murder of a large number of people by government agents. […] The largest mass killings in history have been attempts to exterminate entire groups or communities of people, often on the basis of ethnicity or religion. Some of these mass murders have been found to be genocides and others to be crimes against humanity, but often such crimes have led to few or no convictions of any type.Wikipedia
 
Traducere:

Crima în masă: (în context militar, este uneori interschimbabil cu distrugere în masă) este actul de a ucide un mare număr de oameni (patru sau mai mulţi), în mod specific, în acelaşi timp sau într-un interval scurt de timp. După FBI, crima în masă este definită ca patru sau mai multe ucideri care au loc în timpul unui eveniment anume, fără pauze între ucideri. O crimă în masă are loc, în mod specific, într-un singur loc, în care un număr de victime sunt ucise de către […] indivizi sau organizaţii. Crima în masă este, de asemenea, definită a fi uciderea intenţionată şi fără alegere a unui număr mare de oameni de către agenţi guvernamentali. […] Cele mai mari ucideri din istorie au fost încercări de a ucide grupuri sau comunităţi întregi de oameni, adesea pe baza etnicităţii sau religiei. Unele dintre aceste crime în masă au fost găsite a fi genociduri, iar altele, crime împotriva umanităţii, dar adesea asemenea crime au avut ca rezultat puţine condamnări sau niciuna, de nici un fel.” Wikipedia

Ce observăm cunoscut? Uciderea a patru sau mai multe persoane (sunt mai mult de patru, deja, dacă ar fi să îi numărăm numai pe cei ucişi sau pe cei care s-a încercat să fie ucişi pentru că au îndrăznit să facă dezvăluiri despre anumite grupări „discrete”; ca tentativă, cca. 6 miliarde), în acelaşi timp (în funcţie de tipul armei: boli letale cu efect rapid etc., uciderea poate avea loc într-un interval scurt de timp, câteva ore sau câteva zile), într-un singur loc (planeta Pământ), de către indivizi sau organizaţii (i-am menţionat mai sus pe suspecţi), sau de către agenţi guvernamentali (toate aceste organizaţii şi grupări sunt agenţi ai „viitorului” – după dorinţa lor – stat mondial). Intenţia am specificat-o deja.

• Crime împotriva umanităţii (este încadrată ca şi Crimă internaţională) = săvârşirea de acte de război asupra unei populaţii civile.

O definiţie explicată pe larg poate fi găsită aici:
http://www.duhaime.org/LegalDictionary/c/crimesagainsthumanity.aspx.
Sunt considerate crime împotriva umanităţii următoarele (le spicuiesc doar pe cele cu relevanţă pentru acest articol):

• „Murder;
• Extermination;
• Enslavement;
• Torture;
• Enforced sterilization;
• Persecution against any identifiable group or collectivity on political, racial, national, ethnic, cultural, religious, gender, (...) or other grounds that are universally recognized as impermissible under international law (...)
• Other inhumane acts of a similar character intentionally causing great suffering, or serious injury to body or to mental or physical health.

The treaty definition includes the following points of clarification:

• ‘Extermination’ includes the intentional infliction of conditions of life, inter alia the deprivation of access to food and medicine, calculated to bring about the destruction of part of a population;
• ‘Enslavement’ means the exercise of any or all of the powers attaching to the right of ownership over a person(…);
• ‘Torture’ means the intentional infliction of severe pain or suffering, whether physical or mental, upon a person in the custody or under the control of the accused;
• ‘Persecution’ means the intentional and severe deprivation of fundamental rights contrary to international law by reason of the identity of the group or collectivity
;”

Traducere:

• „Crimă
• Exterminare
• Înrobire
• Tortură
• Sterilizare forţată
• Persecuţii împotriva oricărui grup sau colectivitate identificabile pe motive politice, rasiale, naţionale, etnice, culturale, religioase, de gen, sau din alte motive care sunt universal recunoscute ca fiind inadmisibile în cadrul legislaţiei internaţionale.
• Alte acţiuni inumane cu caracter similar care provoacă intenţionat suferinţe mari, sau afectează serios sănătatea trupului sau a minţii

Definiţia tratatului include şi următoarele puncte de clarificare:

• „Exterminare” include supunerea intenţionată la condiţii de viaţă, printre altele lipsirea de acces la hrană şi medicamente, calculate să pricinuiască distrugerea unei părţi a populaţiei.
• „Înrobire” înseamnă exercitarea unor sau tuturor puterilor ataşate dreptului de proprietate asupra unei persoane; (…)
• „Tortură” înseamnă supunerea intenţionată la suferinţe, fizice sau mentale, asupra unei persoane aflată în custodie sau sub controlul acuzatului; (...)
• „Persecuţie” înseamnă lipsirea intenţionată şi gravă de drepturi fundamentale contrar legislaţiei internaţionale pe motivul identităţii grupului sau colectivităţii
.”

În plus, Wikipedia mai menţionează:

Crime împotriva umanităţii este un concept care apare în practica judiciară ca o alternativă la utilizarea termenului de genocid. Motivul este existenţa unor cerinţe de probaţiune mult mai uşoare, în condiţiile în care există anumite suprapuneri a sferelor celor două infracţiuni.

Unii autori consideră genocidul ca o forma agravantă a crimelor împotriva umanităţii, deoarece include intenţia de a distruge un grup.

Alţi specialişti văd situaţia tocmai invers, invocând cerinţa de „masă” şi caracterul „sistematic” necesar pentru a se putea invoca infracţiunea de crime împotriva umanităţii.

Cert este că jurisprudenţa internaţională consideră genocidul şi crimele împotriva umanităţii ca fiind infracţiuni separate.

În dreptul internaţional, infracţiunea de crime împotriva umanităţii se referă la mai multe tipuri de acte care sunt săvârşite în mod sistematic împotriva oricărei populaţii civile, iniţiate, încurajate sau doar tolerate de orice autoritate, fie ea guvernamentală sau de fapt.

Ce observăm cunoscut? Elementele cunoscute se observă cel mai uşor, mai ales în ceea ce priveşte Codexul Alimentarius dacă citiţi sau recitiţi „Aspecte privind amoralitatea Codex-ului Alimentarius”. Dacă ar fi să ne referim şi numai la lipsirea de hrană (recte hrană sănătoasă), la tortura (alimentară), sterilizare forţată (prin permiterea unor nivele nepermis de mari pentru folosirea aditivilor industriali, pesticidelor, etc.), etc., şi sunt suficiente indicii ca să înţelegeţi clar de ce Codex-ul poate fi acuzat de crime împotriva umanităţii.

În plus pentru o clarificare a termenului de înrobire, iată nişte videoclipuri revelatoare:
 










 
   • Crima de genocid (este încadrată ca şi Crimă internaţională) = „practica exterminării naţiunilor si a grupurilor etnice” Wikipedia
 
Genocidul (termen creat în 1944 de juristul polonez Rafael Lemkin pentru a denumi «practica exterminarii natiunilor si a grupurilor etnice»); reprezintă exterminarea intenţionată a unei comunităţi naţionale, etnice, rasiale sau religioase, constituind o crimă împotriva umanităţii.

Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia sa 96 (I) din 11 decembrie 1946, a declarat că genocidul este o crimă la adresa dreptului ginţilor, în contradicţie cu spiritul şi scopurile Naţiunilor Unite şi pe care lumea civilizată îl condamnă.

În Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid[1], genocidul se referă la oricare dintre actele de mai jos, comise cu intenţia de a distruge, în totalitate sau numai în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios, cum ar fi:
• a) omorârea membrilor unui grup;
• b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a membrilor unui grup;
• c) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care antrenează distrugerea fizică totală sau parţială;
• d) măsuri care vizează scăderea natalităţii în sensul grupului;
• e) transferarea forţată a copiilor dintr
-un grup într-altul.

În consecinţă, vor fi pedepsite următoarele acte:
• a) genocidul;
• b) înţelegerea în vederea comiterii genocidului;
• c) incitarea directă şi publică la comiterea unui genocid;
• d) tentativa de genocid;
• e) complicitatea la genocid.

Persoanele care au comis genocid sau unul dintre actele enumerate mai sus vor fi pedepsite indiferent că sunt conducători, funcţionari sau particulari.”

Ce observăm cunoscut? Omorârea membrilor unui grup (recte populaţia acestei planete), atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a membrilor unui grup (cum am spus şi mai sus, am precizat felul în care această integritate poate fi afectată de către Codex şi altele asemenea lui; tot aici pot fi considerate manipularea mediatică: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6277, folosirea armelor psihotronice: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6223, şi încă multe altele). Toate celelalte puncte pot fi şi ele observate la suspecţii/învinuiţii menţionaţi iniţial.

   • Crima de stat = „acţiunea sau lipsa acţiunii care încalcă drepturile juridice ale propriului stat sau dreptul internaţional public.”  Wikipedia
 
Spicuiesc pasajele relevante:
In criminology, state crime is activity or failures to act that break the state's own criminal law or public international law. For these purposes, Ross (2000b) defines a "state" as the elected and appointed officials, the bureaucracy, and the institutions, bodies and organisations comprising the apparatus of the government. (…) Now, theorists are examining the role of the state as one of the possible perpetrators of crime (Ross, 2000b) whether directly or in the context of state-corporate crime.

Green & Ward (
2004) adopt Weber's Thesis of a sovereign “state” as possessing a monopoly on the right to use force. Thus, the criteria for determining whether a state is "deviant" will draw on international norms and standards of behaviour for achieving the state’s usual operating goals. One of those standards will be whether the state respects human rights in the exercise of its powers. But, one of the definitional difficulties is that the states themselves define what is criminal within their own territories, and as sovereign powers, they are not accountable to the international community unless they submit to international jurisdiction generally, or criminal jurisdiction in particular.

As international crimes, a state may engage in state terror and terrorism, torture, war crimes, and genocide. Both internationally and nationally, there may be corruption, state-corporate crime, and organized crime. Within its territorial borders, some crimes are either the result of situations where the state is not the direct criminal actor, e.g. arising from natural disasters or through the agency of bodies such as the police. More usually, the state is directly involved in excessive secrecy and cover-ups, disinformation, and unaccountability (including tax evasion by officials) which often reflect upper-class and nonpluralistic interests, and infringe human rights (Ross, 2000a). One of the key issues is the extent to which, if at all, state crime can be controlled. Often state crimes are revealed by an investigative news agency resulting in scandals but, even among first world democratic states, it is difficult to maintain genuinely independent control over the criminal enforcement mechanisms and few senior officers of the state are held personally accountable. When the citizens of second and third world countries which may be of a more authoritarian nature, seek to hold their leaders accountable, the problems become more acute. Public opinion, media attention, and public protests, whether violent or nonviolent, may all be criminalised as political crimes and suppressed, while critical international comments are of little real value.(…)

Within the context of state-corporate crime, Green and Ward (2004) examine how the debt repayment schemes in developing countries place such a financial burden on states that they often collude with corporations offering prospects of capital growth. Such collusion frequently entails the softening of environmental and other regulations. The debt service obligation can also exacerbate political instability in countries where the legitimacy of state power is questioned. Such political volatility leads states to adopt clientelistic or patrimonialist patterns of governance, fostering organized crime, corruption, and authoritarianism
.”

Traducere :

Ross defineşte ca reprezentanţi ai statului oficialii aleşi prin vot, funcţionarii, şi instituţiile, organismele şi organizaţiile parte a aparatului guvernamental. (…) În prezent, sunt teoreticieni care examinează rolul statului ca fiind unul dintre autorii posibili ai criminalităţii, fie direct, fie în contextul criminalităţii de stat corporativ.
 
Green & Ward (2004) au adoptat Teza lui Weber despre statul suveran care deţine monopolul asupra dreptului de a folosi forţa. Astfel, criteriile de judecare a acţiunilor unui stat ar reveni acum normelor şi standardelor internaţionale. Unul dintre aceste standarde este cel al respectării drepturilor omului în exercitarea competenţelor sale. Există însă o problemă în acest concept, atâta timp cât în interiorul graniţelor sale statul însuşi defineşte ce este crimă şi ce nu, şi nu răspunde efectiv  în faţa comunităţii internaţionale, cu excepţia situaţiilor de competenţa internaţională, în general, sau jurisdicţie penală internaţională, în special. (…)

Corupţia, crimele de stat corporativ, şi crima organizată, sunt oricum considerate atât crime internaţionale cât şi crime de stat la nivel naţional. În limitele sale teritoriale, unele crime de stat pot fi rezultatul unor situaţii în care statul nu a acţionat direct, precum în cazul unor calamităţi naturale sau al acţiunilor unor organisme guvernamentale, precum poliţia.

Dar în cele mai multe cazuri crima de stat este considerată ca aplicabilă atunci când statul se implică direct în secretomania excesivă şi acoperirea unor activităţi ilegale, dezinformarea, şi o evidenţă financiară superficială sau chiar incorectă (care încurajează evaziunea fiscală în cazul unora din oficialii guvernamentali), reflectând adesea interesele doar a anumitor clase sociale şi interese de grup, şi încălcând astfel drepturile omului (Ross). Una din problemele cheie în acest caz este măsura în care poate fi controlată criminalitatea de stat. Adesea crimele de stat sunt descoperite de agenţii media prin anchete care duc doar la scandaluri publice dar, chiar şi în statele cele mai democratice, este dificil de menţinut un control cu adevărat independent asupra mecanismelor de incriminare penală. În cazul cetăţenilor ţărilor mai puţin dezvoltate în care statul este mult mai autoritar, un astfel de control este mult mai dificil. În aceste ţări, opinia publică, mass-media, şi protestele publice, fie ele violente sau nu, pot fi incriminate ca infracţiuni politice şi suprimate, comentariile critice internaţionale neavând nicio influenţă, sau doar una foarte redusă, în astfel de cazuri. (…)

În contextul criminalităţii de stat corporativ, Green and Ward (
2004) analizează modul în care sistemele de rambursare a datoriilor în ţările în curs de dezvoltare împovărează aceste state, de multe ori cu complicitatea marilor corporaţii care oferă iluzia unei perspective de creştere economică. Astfel de complicităţi conduc adesea la acţiuni normative şi legislative din partea statului respectiv de scădere a exigenţelor reglementărilor de mediu şi economice, pentru favorizarea corporaţiilor respective. Astfel, datoriile de stat pot exacerba instabilitatea politică, punând sub semnul îndoielii legitimitatea puterii în aceste ţări. La rândul ei, volatilitatea politică duce la adoptarea sistemelor clientelare şi de nepotism guvernamental pentru a-şi asigura o relativă stabilitate, favorizând astfel crima organizată, corupţia, şi autoritarismul.”

   • Crima organizată (este încadrată ca şi Crimă internaţională) = este definită prin existenţa unor grupuri de infractori, structurate pe ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale, conspirative, având ca principal scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate.
 
Activităţile ce compun Crima Organizată au un caracter secret şi bine organizat, din care cauză realizează un impact social deosebit de negativ, în multe state el constituind „cancerul perfid” care vlăguieşte puterea societăţii, ameninţă integritatea guvernelor, determină creşterea taxelor care se adaugă la preţul mărfurilor, periclitează siguranţa şi locurile de muncă ale cetăţenilor, aduce daune agenţilor economici aflaţi în competiţie, controlează prin forţa banilor sindicatele, în final realizând o puternică influenţă în sfera economicului, socialului şi mai ales politicului. 
 
Organizatii criminale – clasificare

1. Familiile Mafiei, constituite pe structuri ierarhice stricte, norme interne de disciplină, un cod de conduită şi o mare diversitate de activităţi ilicite (familiile italiene, americane, cartelurile columbiene ale drogurilor etc.);
2. Organizaţiile profesionale ale căror membrii, spre deosebire de familiile Mafiei, se specializează în una sau două tipuri de activităţi criminale (laboratoare clandestine pentru fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine pentru contrafacerea sau falsificarea monedelor, furtul şi traficul cu maşini furate, răpiri de persoane pentru răscumpărare etc.)
3. Organizaţii criminale constituite pe criterii etnice, care sunt, de regulă, rezultatul unor împrejurări specifice precum închiderea graniţelor ori circulaţia dificilă peste frontiere, severitatea excesivă a procedurilor de emigrare, expansiunea geografică, în asemenea situaţii se află societăţile criminale chineze (triade), grupurile criminale japoneze, grupurile jamaicane şi altele;
4. Organizaţiile teroriste internaţionale, care practică asasinatul, deturnarea de avioane, răpirea de persoane etc, sub diferite motivaţii, de regulă politice, militare, religioase şi rasiale
 
Principalele trăsături ale Crimei Organizate
-        Stabilitate în cadrul asociaţiei infracţionale;
-        O anumită structură internă şi diviziune a rolurilor între membrii asociaţiei;
-        Continuitatea şi sistematizarea activităţii infracţionale;
-        Scopul principal al asocierii infracţionale să fie obţinerea unor câştiguri importante;
-        Activitatea infracţională să fie profesionalizată.

 
Forme de manifestare
-        Organizaţii specializate în extorcarea de fonduri
-        Organizaţii specializate în traficul de droguri
-        Organizaţii specializate în contrabandă
-        Organizaţii specializate în escrocherii (înşelăciuni)

Principii Organizatorice
-        Stabilitatea unităţii infracţionale;
-        Existenţa liderului şi ierarhia subordonării;
-        Sistemul de neutralizare a controlului social;
-        Preocuparea permanentă de a corupe persoane respectabile din legislativ, executiv justiţie şi poliţie;
-        Apărarea severă a conspirativităţii şi a secretului acţiunilor;
-        Planificarea activităţii infracţionale;
-        Specializarea ce decurge din împărţirea funcţiilor;
-        Concentrarea scopului activităţii pe obţinerea de profituri mari, spălarea banilor murdari şi investirea lor în activităţi economice oficiale;
-        Folosirea mijloacelor financiare, dacă se impune, în scopuri politice.
 
Modalităţi principale de manifestare a Crimei Organizate
 
CORUPŢIA
 
Corupţia reprezintă un fenomen social (dar şi antisocial), fiind expresia unor manifestări de dereglare economică, normativă şi morală, a scăderii sentimentului solidarităţii şi a slăbirii mecanismelor de control social.
Sursele corupţiei sunt alimentate de perpetuarea unor structuri economice, politice şi sociale deficitare care sunt incapabile să atenueze, în anumite momente, dificultăţile economice, conflictele şi tensiunile sociale, crizele economice şi inflaţia, sărăcia şi şomajul, inegalităţile şi inechităţile sociale dintre indivizi şi grupuri sociale, întrucât numai o mică parte dintre aceste cauze au putut fi contracarate prin reforme sociale şi economice, în multe societăţi actele de fraudă, înşelăciune şi mituire continuă să sporească sensibil, corupţia devenind un adevărat flagel ce subminează puternic starea socială, economică, morală şi politică, deşi au fost întreprinse măsuri de înăsprire a sistemului de sancţiuni preventive şi represive faţă de indivizii, grupurile sau organizaţiile implicate în acte de corupţie.
 
Corupţia din perspectiva sociologică
Din punct de vedere sociologic, fenomenul de corupţie include ansamblul de activităţi imorale, ilicite şi ilegale realizate de diverse grupuri şi organizaţii (publice şi private) şi de diverşi indivizi cu funcţii de conducere sau care exercită un rol public, în scopul obţinerii unor avantaje materiale sau morale sau a unui statut social superior, prin utilizarea unor forme de constrângere, şantaj, mituire, cumpărare, influenţă, intimidare etc.
 
Corupţia – Structura organizatorică
-       „corupător”, funcţie deţinută de o persoană care mituieşte, cumpără, intimidează, negociază cu organele de poliţie, justiţie, administraţie, funcţionari publici,
-        „corupt”, o persoană din domeniul public, politic, financiar, bancar, care poate fi mituit în favoarea organizaţiei,
-        „planificator”,
-        „executant”,
-        „departamentde planificare a activităţilor criminale (planificator al strategiei),
-        „departamental justiţiei interne (executor),
-        „departamental afacerilor publice (corupt-corupător),
-        „departamentde acoperire (comerţ sau industrie).
 
Corupţia – formă de „devianţă” individuală sau organizaţională
Organizaţie deviantă – Această noţiune a fost utilizată în diferite concepţii sociologice sau criminologice care şi-au propus să explice motivele pentru care anumite organizaţii (instituţii) se angajează, mai mult decât altele, într-o serie de activităţi ilicite, utilizând norme sau mijloace ilicite ori promovând metode sau mijloace ilegitime pentru a dobândi scopuri sociale legitime din punct de vedere al aşteptărilor normative.
... devianţa organizaţională o reprezintă agenţiile de control social (poliţie, justiţie, procuratură etc.) a căror implicare în acte de corupţie suscită interesul celor mai mulţi specialişti în domeniul devianţei.
 
Trăsături principale ale corupţiei
-        actele de corupţie trebuie să fie sprijinite de normele interne care caracterizează cultura organizaţională a agenţiei respective de control social;
-        aceste acte de corupţie trebuie să fie legitimate şi justificate fiecărui nou membru care vine în cadrul organizaţiei, printr-un proces de socializare în cadrul căruia noii membrii învaţă normele, valorile şi codurile de conduită specifice culturii organizaţionale respective;
-        asemenea acte trebuie să fie sprijinite de către membrii care lucrează şi îndeplinesc în mod efectiv, scopurile organizaţiei;
-        aceleaşi acte de abuz şi corupţie trebui să fie sprijinite, în acelaşi timp, de către „coaliţia” administrativă dominantă a organizaţiei respective.
 
Modele teoretice principale ale corupţiei
-        modelul participativ sau al cooptării subiecţilor, asupra căror se exercită controlul social, la elaborarea politicii de decizie a agenţiei de control social respective. Odată „cooptaţi” în agenţia de control social, subiecţii în cauză pot schimba scopurile formale ale organizaţiei (agenţiei), făcând-o să adopte scopuri deviante;
-        modelul „capturării” agenţiilor de control social în beneficiul unor utilizatori sau exploatatori externi;
-        modelul „dominaţiei” exercitate de exploatatorii interni ai resurselor agenţiilor de control social. Acest model se referă la coaliţia administrativă dominantă a agenţiei de control social, care dirijează în interes propriu activitatea instituţiei şi care profită de orice încălcare a scopurilor acesteia pentru a obţine beneficii personale.
 
Ipoteze principale
-        Cu cât agenţiile de control social depind în măsură mai mare de subiecţii pe care-i controlează în realizarea scopurilor lor formale legitime, cu atât este mai probabilă apariţia fenomenului de corupţie, prin cooptarea acestor subiecţi;
-        Cu cât sunt mai controlate şi manipulate din afară deciziile agenţiei, cu atât este mai probabilă apariţia corupţiei, mai ales prin intermediul capturării resurselor acestei agenţii de utilizatori externi, în interes propriu;
-        Cu cât sunt mai protejate agenţiile de control social de influenţele din afară, cu atât este mai probabil să apară fenomenul de corupţie, prin intermediul dominării interne exercitate de către factorii de conducere, care vând în interes propriu resursele de control ale agenţiei.
 
Problema socială – caracteristici
-        existenţa unei incongruenţe între ceea ce sunt indivizii şi ceea ce ar trebui să fie (între situaţia socială existentă la un moment dat şi normele sociale);
-        consecinţa nedorită, neanticipată şi indirectă a modelelor instituţionalizate ale comportamentului social (aceeaşi structură socială, normativă şi culturală, care determină comportamentul conformist, poate genera tendinţe surprinzătoare şi imprevizibile ale comportamentului deviant şi delicvent);
-        fiecare structură socială generează probleme sociale specifice în funcţie de trăsăturile, valorile şi interesele ei diferite de ale alteia;
-        eforturile pentru rezolvarea unei probleme sociale generează, adeseori, alte probleme şi, în consecinţă, soluţiile şi măsurile sunt dificil de concretizat în politici sociale efective şi eficiente.
 
Perspectiva normativă a fenomenului de corupţie
-        CORUPŢIE SEXUALĂ (Art.202 C.P.) care incriminează şi sancţionează actele cu caracter obscen comise asupra unui minor sau în prezenţa acestuia;
-        ÎNCERCAREA DE A DETERMINA O PERSOANĂ PRIN CONSTRÂNGERE SAU CORUPŢIE (Art.261 C.P.) pentru a depune mărturii mincinoase în faţa instanţelor de judecată (penale, civile, disciplinare) în cauzele în care sunt audiaţi martori.
-        LUAREA DE MITĂ (Art.254 C.P.), denumită şi corupţie pasivă, prin care este sancţionată penal fapta comisă de un funcţionar care, „direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge în scopul de a îndeplini sau nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatorirea sa de serviciu, sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri";
-        DAREA DE MITĂ (Art.255 C.P,), denumită şi corupţie activă, delict ce constă în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în modurile şi scopurile prevăzute şi în cazul luării de mită;
-        PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (Art.256 C.P.), prin care este sancţionată fapta unui funcţionar care, direct sau indirect, primeşte bani ori alte foloase după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia;
-        TRAFICUL DE INFLUENŢĂ (Art.257 C.P.), delict ce constă în „primirea ori pretinderea de bani ori alte foloase, ori acceptarea de promisiuni de daruri, direct sau indirect pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă asupra unui funcţionar sau alt salariat, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu
”.


Citiţi aici continuarea articolului


Citiţi şi:
O jurnalistă pune sub acuzare Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru bioterorism şi tentativă de genocid
De ce sunt oamenii indiferenţi? 

yogaesoteric
25 iulie 2010

 

Articole publicate recent

> 22 MartieAtrocități sexuale pe copilași de numai 2 luni, considerate «cercetări științifice». Pedofilii lui Kinsey

> 22 MartieMinistrul ungar de Externe, atac la creștinofobia Europei: Este dominată de o formă nesănătoasă de secularism…

> 21 MartieCăsătoria homosexuală este un atac împotriva căsătoriei tradiţionale. Viziunea lui Doug Mainwaring

> 20 MartieScandal în UE: Microciparea angajaţilor

> 20 MartieAmerica se trezește: se cere declanșarea urgentă a investigațiilor împotriva miliardarului George Soros și a organizațiilor patronate de acesta!

> 20 MartieRomânia în prag de război civil văzută din înaltul cerului, sau FIAT JUSTITIA versus SALUS REIPUBLICAE

> 18 MartiePe coperta revistei «Time» Donald Trump apare cu o pereche de coarne! Doar cei naivi pot crede că este o banală întâmplare

> 17 MartieAnaliză The Times: Furia românilor ar trebui să se concentreze la miezul problemei…

> 17 MartieVa renunţa la euro şi va reînvia marca? Decizia luată de Germania care poate prevesti un război financiar şi comercial

> 16 MartieGlobaliștii SUA-UE-Soros au creat, susținut și instaurat Noua Securitate în România. Super imunitatea procurorilor

> 16 MartiePreşedintele Bashar Al-Assad acuză SUA de uciderea a milioane de civili: Americanii nu au niciun drept să vorbească despre drepturile omului

> 15 MartieUn psihopat sexual sado-masochist, bisexual, pedofil violator, fondatorul educației sexuale: Alfred Kinsey

> 15 MartieWikiLeaks publică cele mai detaliate documente «scurse» vreodată de la CIA: Sunt mult mai ample decât fişierele Snowden

> 14 MartiePas cu pas, proiectul de distrugere în secret a României, ce se derulează implacabil

> 11 MartieProf. dr. Constantin Ciutacu: «Clasa politică apare ca un veritabil detaşament al legiunii străine»

> 11 MartieŞeful FBI: Nu există «viaţă absolut privată» în America. Nici măcar amintirile noastre nu sunt private

> 10 MartieCum se distruge un popor. Text din anii ’30

> 9 MartieCutremure provocate de tehnologia HAARP în România?

> 9 MartieServiciile secrete rusești confirmă pericolul chemtrails

> 9 MartieIncredibil! La un târg de jucării din SUA a fost prezentată prima păpușă… transgender pentru copii de 8 ani!

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga