Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Înainte de a-l turna la Securitate, Gelu Voican Voiculescu a încercat să-l racoleze pe Gregorian Bivolaru în francmasonerie (partea a doua)
 
de Mihaela Gheorghiu

Citiţi aici prima parte a acestui articol.


În baza unei cereri depuse din ianuarie 2007 de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, CNSAS a verificat informaţiile din dosarele referitoare la Gelu Voican Voiculescu. La începutul lui 2010, cazul său a stârnit dezbateri aprinse în Colegiul instituţiei, iar pe 23 februarie, în urma votului, s-a decis că el nu a colaborat cu Securitatea, ci că ar fi fost o victimă a ei. În mod surprinzător însă, adeverinţa de necolaborare ce a fost postată cu întârziere pe site-ul CNSAS, la aproape trei luni şi jumătate după vot, conţine atât informaţii care conduc în mod logic la o concluzie contrară celei decise prin votul Colegiului, cât şi dezvăluiri senzaţionale cu privire la cazul profesorului de yoga Gregorian Bivolaru.

Adeverinţa CNSAS redă fragmentele unor note informative despre Gregorian Bivolaru întocmite de Gelu Voican Voiculescu. Se remarcă folosirea unui limbaj bombastic, lipsit de sens şi fără conţinut, semidoct, manipulativ, care, aşa cum remarcă însuşi autorul lor „se bazează doar pe datele parţiale şi lacunare, în mare parte din memorie” şi nu redau fapte, ci, spune autorul lor, „părerea mea personală…”: [n.r. În cadrul citatelor, sublinierile ne aparţin. Ele evidenţiază unele aspecte hilare şi ridicole sau unele contradicţii flagrante, asupra cărora vom reveni.]

„Este evident că prezenta notă informativă vine în întâmpinarea celei de a doua soluţii, care este în mod sigur preferabilă unei abordări simpliste şi rigide, care din comoditate n-ar face decât să constate fără să constate şi care n-ar conduce decât la o rezolvare superficială şi formală a cazului, nesocotindu-se cauzele reale şi învăţămintele care se pot trage din această situaţie. Din păcate, prezentul text nu se poate întemeia pe o documentaţie primară, ci se bazează doar pe datele parţiale şi lacunare, în mare parte din memorie.”

„Este un complexat /…/; dintr-un nimic a devenit cineva, /…/. Cum nu ştie nimic altceva şi afectiv nu reprezintă nimic, activitatea yoga i-a devenit indispensabilă. Ea este singura care-i asigură o poziţie socială, şi încă una singulară, de excepţie, prin care-i domină pe ceilalţi. Complexul de lider îl face să aibă nevoie permanentă de adulaţie, admiraţie şi atenţie din partea celorlalţi. Aceasta este explicaţia faptului că G.B. în loc să practice yoga de unul singur /…/ ajungând la cele mai avansate studii, este mânat să se înconjoare cu discipoli şi să pozeze în maestru. Dependenţa de ceilalţi a devenit un viciu la el /…/ Nu poate fără! Punctul cel mai vulnerabil este că yoga nu prea se practică în colectiv. În mod normal maestrul /…/ se ocupă de fiecare adept în parte. Fiecare individ fiind diferit de ceilalţi necesită o îndrumare aparte. Practicarea în colectiv poate duce la apariţia unor tulburări cardio-circulatorii la anumite persoane.”

Gelu Voican Voiculescu transmite cu nonşalanţă ordine şi direcţiile de acţiune temuţilor ofiţeri de Securitate:
„acest caz /…/ poate fi tratat: - fie într-o manieră formală din exterior, printr-o simplă administrare de probe şi printr-o referire rutinieră, automată la prevederile legale în vigoare, confruntare din care poate reieşi mai mult sau mai puţin schematic întrunirea condiţiilor care să constituie obiectul unei infracţiuni cuprinse în codul penal; - fie recurgând la o abordare analitică complexă vizând înţelegerea dinăuntru a situaţiei la care s-a ajuns în prezent, luând în considerare un ansamblu de factori determinanţi şi întreg contextul în care s-a manifestat şi a evoluat numitul în cauză.”

„Practic ar fi greu recuperabil prin reeducare. Numai un stagiu militar, dar, făcut anume /…/ l-ar putea lecui, totodată avându-se grijă pentru a fi calificat într-o meserie. Dacă ar fi condamnat, detenţia trebuie asigurată în condiţii mai aparte. Într-un regim de muncă intensivă, dar nedistructivă (gen săpături) sub o supraveghere continuă, ar putea fi eventual reeducat. Oricum se impune şi deprinderea unei meserii. Pentru a nu crea un erou din el, vor trebui adunaţi toţi discipolii şi demascat în faţa lor în ce priveşte totala ignoranţă tocmai în domeniul lui preferat. ”

„Părerea mea personală este că efectul de surpriză a fost ratat, descinderea având loc prea devreme, grupul fiind găsit luând notiţe sub dictarea lui ‹G.›, şi nu în posturile concrete yoga etc. – Aceasta se poate verifica şi din fotografiile instantanee care s-au făcut pe loc în momentul intrării /…/. Îmi exprim părerea că nici percheziţia nu s-a făcut cu maxim de rigoare. Atenţia a fost distrasă de tot felul de obiecte care nu aveau legătură cu cazul. Nervozitatea cu care s-a lucrat a permis unele neglijenţe, în acelaşi timp unii lucrători făcând mici confuzii din ignoranţă. Aş fi fost mai plăcut impresionat de mai multă detaşare în atitudine şi comportare în exerciţiul funcţiunii, precum şi dacă s-ar fi respectat mai riguros prevederile legale /…/. Personal nu apreciez executarea prerogativelor legale ale unor factori instituţionali de pe poziţii de forţă. Prefer forţa dreptului decât dreptul forţei!”

„Dacă în notele anterioare am făcut ample consideraţii asupra evoluţiei şi activităţii lui G.B., /…/, în urma arestării sale în seara zilei de 17 aprilie '84 – o serie de preciziuni şi recomandări se impun cu necesitate: - G.B. este un caz aparte, special, care poate genera numeroase confuzii la nivelul anchetei curente a organelor de miliţie; - în afară de ancheta de rutină privind analiza faptelor sale pentru a se stabili dacă se întrunesc condiţiile care să constituie obiectul unei infracţiuni, G.B. trebuie examinat de ofiţeri de securitate specializaţi în probleme de ‹meditaţie transcedentală› şi familiarizaţi cu problematica /”

Oare ce semnifică pasajul următor? Cumva sugestia de a-i administra lui Gregorian Bivolaru substanţe psihotrope?
“Sunt recomandabile teste de personalitate cu valoare chimică /…/. În urma acestor multiple investigaţii se poate constitui o fişă psihologică şi un portret /…”

În ciuda noianului de atribute depreciative, îi mai scapă şi caracterizări pozitive la adresa lui G.B., care însă frecvent le contrazic pe cele anterioare:
Tânărul G.B. s-a orientat spre acest aspect practic operativ, devenind un adept pasionat. /…/ Era pe atunci un tânăr sfios, modest, dornic de cărţi, f. cinstit, dezinteresat de bani, punctual şi foarte ascultător. Încă din vremea acestei ucenicii modeste, în el mocnea un orgoliu nemăsurat, dar bine ascuns. Pe atunci nu se observa nimic. Din păcate era /…/, confuz, /…/. Se mulţumea cu demonstraţii practice /…/. Fără să pună accentul pe ridicarea nivelului său cultural general, s-a specializat cât mai mult în practica yoga. Şi-a constituit propriul său cerc /…/. Devenind un soi de instructor, /…/, a început să se manifeste din ce în ce mai sigur pe el. A căpătat chiar un fel de complex de ‹lider›.”

„Singurul fapt pozitiv, concret, valabil este că G.B. este un bun executant practic al tehnicilor /…/, partea incipientă şi cea mai elementară din vasta doctrină yoga. Posedând până la perfecţiune aceste tehnici, dobândite prin consecvenţa cu care a stăruit ani de-a rândul în acest domeniu, G.B. reuşeşte să obţină rezultate cu elevii săi, în special în sensul unor ameliorări şi reechilibrări, căci vindecări ar fi prea mult. Asta i-a asigurat un oarecare succes şi o anume influenţă asupra elevilor săi, priza pe care o are, este totodată sursa încrederii în propriile sale capacităţi. Este cazul tipic de amăgit care amăgeşte pe alţii, şi care reuşind să amăgească pe alţii, continuă să se amăgească pe el însuşi.”
 
Una dintre cele mai mari surprize pe care le oferă documentul este coincidenţa dintre momentul descinderii Securităţii în casa lui Alexandru Tocineanu şi vizita „spontană” a lui Gelu Voican Voiculescu la aceeaşi adresă şi în acelaşi moment. Cum se poate explica prietenia cu care este privit de către securişti, care, după ce-l legitimează stau de vorbă cu el şi îl lasă să asiste la percheziţie, în loc să-l considere un posibil cursant care întârziase şi să-l aresteze?
„Oricum venind acolo, acasă la A.T., în seara de 17 aprilie, cu totul întâmplător, am rămas surprins de ce am aflat.”

„Legat de conţinutul notelor anterioare, /…/ - în seara zilei de 17 aprilie '84 /…/ aflându-mă în cartierul Cotroceni /…/, m-am gândit să profit de apropiere /…/ pentru a face o vizită cunoscutului meu – ing. A.T. /…/. Subliniez că fata respectivă nu avea niciun amestec şi nicio legătură cu A.T. şi cu toată problematica în discuţie /…/. Ajungând la casa lui, am găsit o percheziţie în plină desfăşurare /…/ - A.T. era absent fiind deja internat în spital, iar acasă nu era decât soţia, care nu mă cunoştea prea bine /…/ - După ce am fost legitimat şi înregistrat, am intrat în contact cu unul din ofiţerii superiori respectivi - /…/. Am purtat discuţii cu el şi cu încă un coleg de-al său. A reieşit că se realizase ceea ce se numea un ‹flagrant› - respectiv au surprins în casă pe G.B. + 16 persoane + gazda - /…/, veniţi pt. a practica yoga.”

(din acelaşi document face parte şi citatul anterior în care Voiculescu îşi exprimă criticile asupra modului cum s-a desfăşurat această descindere).
Notă întocmită şi semnată de VOICULESCU Gelu Voican, în antetul completat de ofiţerul de Securitate, fiind atribuită sursei „Călugăru”.
 
 
Una dintre explicaţiile logice ale prieteniei şi permisivităţii manifestate de către temuţii ofiţeri ai Securităţii faţă de Gelu Voican Voiculescu, este că acesta era cel puţin un apropiat colaborator al Securităţii şi poate chiar cel care a indicat locul şi data descinderii. Dar ce motive ar fi avut să facă aşa ceva? Ar fi avut Gelu Voican Voiculescu vreun motiv ca Gregorian Bivolaru să fie arestat, încarcerat şi reeducat?

Cu siguranţă că, dacă avem în vedere încercarea de racolare în francmasonerie ce a avut loc cu un an mai devreme, în 1983, despre care Gregorian Bivolaru a amintit în cadrul unui răspuns referitor la relaţia sa cu Gelu Voican Voiculescu:
 
„În ceea ce priveşte legătura mea cu Gelu Voican Voiculescu aş putea să vă spun că la început aceasta a fost o relaţie de prietenie. L-am cunoscut pe Gelu Voican Voiculescu cam prin anul 1976. Pe atunci dumnealui era inginer geolog şi lucra la un Institut de Petrol şi Gaze şi era foarte interesant de spiritualitate, de esoterism, de magie, de yoga şi chiar de francmasonerie. Încă de atunci dumnealui era extrem de orientat să studieze opera esoteristului francez Rene Guenon.

Pe această linie ne-am apropiat, deoarece şi eu eram interesat să studiez cărţile lui Rene Guenon, care în acea vreme erau chiar greu de găsit în România. Îmi amintesc că aveam adeseori discuţii în contradictoriu cu Gelu Voican Voiculescu, Domnul Gelu, cum îi spuneam eu, deoarece dumnealui îmbrăţişase în totalitate viziunea esoteristului francez Rene Guenon şi considera că nu există reîncarnare. Eu însă eram de altă părere şi chiar mai mult decât atât, existaseră în existenţa mea, chiar înainte să încep să practic yoga, anumite fenomene pe care le-aş putea numi paranormale, ce îmi confirmaseră, chiar fără să urmăresc, că totuşi există reîncarnare. Domnul Gelu Voican Voiculesc nu credea însă nici în ruptul capului că există reîncarnare şi venea cu diferite argumente, ce erau expuse în cărţile lui Rene Guenon, pentru a mă combate.

Pot să spun că între noi, pe lângă faptul că schimbam cărţi, pe care apoi le trăgeam la xerox fiecare, existau discuţii pe domeniile conexe cu spiritualitatea şi în special cu spiritualitatea orientală şi cu practicile yoga. La acea vreme Gelu Voican Voiculesc avea chiar o bibliotecă impresionantă pe domeniile conexe cu spiritualitatea care cuprindea aproape 700 de volume. Mai mult decât atât, dumnealui avea în totalitate cărţile lui Rene Guenon şi în felul acesta am putut să am acces la ele şi să mi le copiez în întregime.

Între noi se realizau periodic schimburi de cărţi şi aveau loc discuţi pe teme conexe cu spiritualitatea. Uneori Gelu Voican Voiculescu făcea aluzii la o anumită grupă de oameni, cu care dumnealui spunea că se află în legătură, dar era destul de prudent în această direcţie şi nu îmi spunea prea multe lucruri referitor la aceasta. Din când în când lăsa, însă, să transpară că acţionează pentru a-l răsturna pe Ceauşescu, aspect care pe mine mă uimea şi chiar consideram că este o lăudăroşenie din partea dumnealui pentru că, totodată, Gelu Voican Voiculescu era un personaj bizar şi care avea unele manifestări impulsive, care uneori îl acaparau şi atunci era chiar de nerecunoscut. L-am surprins de câteva ori în astfel de stări de furie şi mi-am dat seama că avea tendinţe extremiste. Totuşi, la acea vreme, atunci când noi aveam acele contacte, era printre puţinele fiinţe umane din Bucureşti care avea preocupări consecvente, aş putea spune, legate de spiritualitate, de esoterism, de magie, de paranormal.

La un moment dat mi s-a confesat că intrase în vizorul Securităţii şi chiar se temea că ar putea fi arestat. În mai multe rânduri mi-a spus chiar că era cât pe aci să fie arestat, dar că a scăpat ca prin urechile acului, fugind în munţi şi ascunzându-se la nişte prieteni.

În relaţiile cu mine pot să spun că dumnealui a fost întotdeauna foarte corect şi nu am ce să-i reproşez [n.r. acest interviu a fost luat înainte să fie făcute publice notele informatorului Voiculescu].

Prin anul 1983 a apărut însă ceva cu totul aparte în relaţia cu Gelu Voican Voiculescu, atunci când venind la mine, în garsoniera în care locuiam atunci, în strada Teliţa, undeva la etajul 4, la un moment dat mi-a spus că mi-a fost făcută astrograma şi că acea grupă din care dumnealui făcea parte, şi mi s-a confesat că era vorba de francmasonerie, considera că sunt o fiinţă umană aparte şi fusese, din câte îmi spunea dumnealui, mandatat pentru a mă invita să fiu inclus în respectiva grupă. Cu acea ocazie, spre uimirea mea, mi-a spus că în acea grupă era inclus şi Ion Iliescu. Dar nu mi-a spus cine anume conducea respectiva grupă.

Dat fiind faptul că m-am arătat reticent chiar a insistat şi mi-a vorbit de unele avantaje, unele dintre ele chiar materiale şi mi-a spus că aş putea fi ajutat să-mi cumpăr cărţi din străinătate, dacă aş admite să fiu împreună cu ei, deoarece au relaţii în unele ţări, şi printre altele mi-a spus că au o mulţime de persoane sus-puse care sunt în francmasonerie şi care activează în Franţa. Mi-a atras însă atenţia să nu spun nimănui despre ceea ce îmi comunica. Mai mult decât atât, chiar mi-a vorbit de o sumă de bani în dolari care ar fi putut să-mi fie pusă la dispoziţie pentru a-mi cumpăra cărţi, dacă aş fi dispus să intru în francmasonerie.

Dat fiind faptul că studiasem mai multe cărţi referitoare la francmasonerie, am spus că nu mă interesează aceasta, pentru că practica yoga îmi este de ajuns. Mi-a spus că ar trebui să mă gândesc, pentru că ar fi chiar o şansă să fiu ajutat şi a accentuat că mi-a fost făcută astrograma şi că s-a observat că am chiar calităţi pentru a lucra cu grupuri mari de oameni."

(va urma)
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga