Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Scrisoare deschisă

Motto:
Cum anume ne imaginăm noi că un Maestru poate să corijeze
boala importanţei de sine şi a orgoliului spiritual într-un discipol avansat?
- Conferinţa Pipera, 11 noiembrie 2006
 
Dragul meu Claudiu,
 
O să încep această scrisoare cu transcrierea pasajelor semnificative referitoare la Ghidul Spiritual din mesajul lui GRIEG din 14 octombrie, pentru a înţelege cât mai bine sensul acestei scrisori:
                                                     
“Dacă îl vei privi pe ghidul tău spiritual ca pe o fiinţă DIVIN REALIZATĂ care te conduce către DUMNEZEU şi care te susţine să-ţi revelezi SINELE SUPREM NEMURITOR ATMAN, vei primi astfel binecuvântarea şi ghidarea meritată care te ajută să-L descoperi pe DUMNEZEU şi totodată vei fi impulsionat să-ţi REVELEZI SINELE NEMURITOR ATMAN.

Dacă-l vei privi pe ghidul tău spiritual doar ca pe o fiinţă care şi-a trezit anumite puteri paranormale, vei primi astfel binecuvântarea şi susţinerea care îţi sunt necesare pentru trezirea puterilor paranormale.
Dacă îl vei privi pe ghidul tău spiritual doar ca pe un om obişnuit nu vei primi atunci de la el, tocmai datorită viziunii tale limitate, nici un fel de binecuvântare sau susţinere spirituală.
Dacă datorită viziunii tale rele şi distorsionate îl vei privi pe ghidul tău spiritual ca fiind o fiinţă care are defecte sau vicii, nu vei primi nici un fel de binecuvântare sau susţinere şi atunci spiritele rele vor face să se trezească în tine toate defectele şi viciile pe care tu i le atribui în mod fals ghidului spiritual.”
 
“În cazul în care cădem la mai multe probe spirituale, aceasta ne face să devenim din ce în ce mai slabi şi chiar vulnerabili la unele influenţe demoniace. Toate acestea îi fac pe unii să regreseze şi chiar le schimbă viziunea asupra ghidului spiritual şi chiar asupra căii spirituale pe care ei se află. Atunci când unii aspiranţi îşi pierd încrederea în ghidul spiritual, viziunea lor asupra ghidului spiritual se întunecă, se schimbă şi tocmai de aceea ei nu mai pot beneficia la scurt timp după aceea de darurile şi susţinerea spirituală pe care ghidul spiritual le-o oferă neîncetat. În astfel de situaţii apar unele influenţe bizare, chiar demoniace, care îi determină să işi modifice viziunea sau astfel spus punctul de vedere. Atunci când o fiinţă umană cade, după ce este pusă faţă în faţă cu anumite încercări spirituale, modul ei specific de a privi propria sa realitate lăuntrică se schimbă într-un anume fel şi odată cu aceasta se schimbă şi modul ei de a-i privi pe ceilalţi sau altfel spus realitatea exterioară. Tot ceea ce începe să gândească în mod preponderent după aceea, exact aceasta ea devine. Întreaga realitate îi este într-un anume mod filtrată prin ochelarii întunecaţi prin care ea priveşte totul, după ce ea a căzut la unele probe spirituale importante. Pentru a înţelege cât mai bine acest secret este necesar să ne raportăm la un străvechi principiu al înţelepciunii tantrice, care spune: “Orice fiinţă, orice lucru, orice aspect al realitaţii, orice forţă a naturii şi orice fenomen, în funcţie de viziunea sau altfel spus în exactă conformitate cu punctul nostru specific de vedere, astfel ne apare.”
 
În conformitate cu această revelaţie, se poate spune că, în strânsă legătură cu modul nostru armonios sau eronat de a gândi, realitatea obiectivă este filtrată prin intermediul viziunii noastre. Şi în urma acestui proces de filtrare, în final, în ochii noştri va apare datorită preponderenţei existente urâţenia sau frumuseţea. În cazul în care viziunea noastră este distorsionată datorită regreselor care apar după ce am căzut la unele probe spirituale importante, ochii noştri întunecaţi fac să pară numai pentru noi o urâţenie halucinantă, care în realitate nu există pentru cei care au o viziune armonioasă asupra realităţii. În psihologie acest proces se numeşte proiecţie. Proiecţia constituie o operaţie psihică prin intermediul căreia o fiinţă umană respinge în afara ei şi apoi localizează într-o altă fiinţă umană, pe care o alege într-un mod inconştient drept ţintă, o anume pulsiune inferioară care poate fi chiar josnică, malefică. Datorită faptului că ea nu poate să accepte acea pulsiune rea ca fiind a sa şi existând în universul ei lăuntric, o proiectează către fiinţa umană pe care o alege într-un mod inconştient drept ţintă şi în felul acesta se leapădă de ea, dar continuă totuşi să o alimenteze prin acest proces de proiecţie exterioară ce se realizează prin intermediul imaginaţiei ei dezlănţuite. Proiecţia este o operaţie psihică, în principal imaginară, prin intermediul căreia fiinţele umane care nu sunt suficient de echilibrate psihic proiectează în afara lor defecte sau tensiuni psihomentale cu care se confruntă fiecare datorită crizelor lăuntrice prin care trec fiecare din cauza unor probleme lăuntrice care nu sunt rezolvate. Datorită proiecţiei psihice fiinţa în cauză începe să vadă în mod fals în ceilalţi, datorită imaginaţiei ei dezlănţuite, exact problemele grave cu care se confruntă chiar ea în realitate. Într-o asemenea situaţie ea vede în mod fals ca existând la ceilalţi propria sa degringoladă lăuntrică sau regresul spiritual cu care se confruntă. Atunci când, prin urmare, o fiinţă umană începe sa fie tulburată şi se rătăceşte din punct de vedere spiritual, ea îi judecă pe ceilalţi oameni după propria sa stare de regres, după propria sa prăbuşire psihică şi perversitate, care îi apare în astfel de cazuri în universul său lăuntric. Urâţenia şi perversitatea se află atunci în fiinţa şi în ochii privitorului. O asemenea fiinţă umană îi judecă şi îi oglindeşte într-un mod aberant şi distorsionat pe ceilalţi după propria perversitate. Unii dintre voi vă puteţi întreba:  când ştie o fiinţă umană ca inima şi fiinţa sa au ajuns la o stare de puritate? Iată răspunsul: atunci când ea apreciează şi chiar simte că oamenii care sunt consideraţi aproape în unanimitate buni de către ceilalţi îi apar şi ei ca fiind buni şi ea trăieşte din plin această stare mai ales prin intermediul sufletului. Abia atunci se poate spune că acea fiinţă este pură în inima ei...  Când atinge această stare de puritate a inimii, fiinţa umană respectivă nu priveşte niciodată un om care este în realitate bun şi care este chiar simţit de aproape toti ceilalţi ca fiind bun şi nu este cu puţintă ca ea sa privească pe acel om ca fiind impur, decăzut, rău. După ce cad la unele probe spirituale importante unele fiinţe umane care sunt îmbătate de foamea de putere şi care sunt totodată pline de orgoliu spiritual încep să acţioneze mai mult sau mai puţin conştient pe ascuns şi cu viclenie pentru a-i îndepărta pe aspiranţii care se află pe calea spirituală de contactul subtil spiritual cu ghidul spiritual sau pentru a le induce într-un mod insidios o stare de totală neîncredere în el (...)”
 
“Iată ce spune marele înţelept Ramakrishna cu privire la viziunea pe care trebuie sa o aibă aspirantul asupra ghidului spiritual: “Dumnezeu Tatăl este veşnic Supremul Ghid Spiritual. Fiecare ghid spiritual care există într-o formă umană este în realitate o oglindire a lui Dumnezeu pe pamânt care trebuie să fie privit ca atare. Numai în felul acesta trebuie să fie privit, de către aspirant, ghidul spiritual.” La un moment dat Ramakrishna a fost întrebat: ce poate învăţa un om în urma adoraţiei şi a practicii spirituale pe care o realizează, dacă el îşi consideră ghidul spiritual ca pe un simplu om? Ramakrishna a răspuns: “Aceasta este o mare greşeală. Nu trebuie să considerăm niciodată ghidul spiritual ca fiind un simplu om. Înainte ca aspirantul să realizeze fuziunea cu Divinul, el trebuie să-şi vadă ghidul spiritual PRIN CLARITATEA ÎNĂLŢĂTOARE A PRIMEI ILUMINĂRI DIVINE. În felul acesta se va revela în şi prin ghidul spiritual, Divinul, care se află prezent în el ascunzându-se în fiinţa sa într-un mod misterios. Aspirantul care nu vede în ghidul spiritual nimic altceva decât un om obişnuit nu poate realiza nici un progres în viaţa spirituală. Totodată aspirantul trebuie să-şi dea seama că ghidul său spiritual este deasupra criticilor şi a insultelor meschine.” 
 
La un moment dat un aspirant a început sa vorbească despre calităţile şi defectele ghidului său spiritual. Atunci Ramakrishna a intervenit şi a spus: “De ce vă risipiţi timpul în discuţii inutile. Luaţi neîntârziat perla cea valoroasă şi aruncaţi cât mai departe cochilia scoicii. Practicaţi fără încetare învăţăturile Divine pe care ghidul spiritual vi le-a pus la dispoziţie şi îndepărtaţi-vă gândurile de la slăbiciunile umane. Nu ascultaţi niciodată omul care vă critică, vă bârfeşte sau vă judecă ghidul spiritual. Aspirantul nu trebuie să-şi critice niciodată sau să-şi bârfeasca ghidul spiritual. El trebuie să URMEZE CU SFINŢENIE TOT CEEA CE GHIDUL SĂU SPIRITUAL ÎI SPUNE SĂ FACĂ.” Un aforism bengalez spune: “Chiar dacă ghidul meu spiritual frecventează o casă în care se află prostituate impure, el nu va fi cu nimic mai puţin pentru mine ghidul meu spiritual pur, sfânt şi fară pată. Un adevărat ghid spiritual se implică într-un mod spiritual, divin în toate aspectele manifestării, făcând să se reverse, asupra acelora care sunt pregătiţi să o primească, lumina Divină, pretutindeni unde El se află.”
 
Un alt citat care îi aparţine lui Ramakrishna: “Aspirantul nu-şi priveşte ghidul spiritual ca pe un simplu om, căci datorită devoţiunii şi adoraţiei sale, el îl priveşte pe ghidul spiritual ca şi cum ar fi o manifestare a lui Dumnezeu. Iubirea sa frenetică pentru ghidul spiritual îi revelează atunci faptul că Dumnezeu este mereu prezent în el”. Ramakrishna a mai fost întrebat: «Cum trebuie să se comporte un adevărat adorator al ghidului său spiritual atunci când el se confruntă cu o mare tentaţie care este în legătură cu ghidul său spiritual?» Ramakrishna a răspuns: “El trebuie să-şi dea seama de aceasta şi apoi este foarte bine sa fugă cât mai repede de acea tentaţie, evitând-o”. (...)

În cazul încercărilor spirituale cu care sunt puşi faţă în faţă cei care sunt angrenaţi pe o cale spirituală, entităţile satanice sau demoniace au un rol major în aceste încercări spirituale cu care fiinţele umane se confruntă. Atunci când ele acţionează, în şi prin fiinţa noastră, cea mai mare păcăleală a entităţilor satanice sau demoniace este aceea de a ne face să credem că suntem perfect liberi şi că de fapt ele nu există şi nu acţionează. În viziunea celor înţelepţi, Satan este adversarul fiinţelor umane care merită să fie lovite, chinuite şi încercate în strânsă legătură cu karma, gândurile şi intenţiile lor. Satana nu poate însă acţiona decât în cadrul limitelor stricte care i-au fost impuse de către Dumnezeu Tatăl şi nu trebuie să pierdem niciodată din vedere că în realitate Satana îi este subordonat în totalitate lui DUMNEZEU TATĂL. Referitor la modul în care unele fiinţe umane care regresează spiritual îşi privesc ghidul spiritual este semnificativ să menţionăm că deloc întâmplător Satana este acuzatorul şi totodată marele denigrator şi înşelător al fiinţelor umane. Satana îl incită pe om să nu se supună voinţei lui Dumnezeu. Nu este deloc întâmplător că Satana este numit îngerul tenebrelor. Aproape toate încercările sau testele spirituale la care fiinţa umană, fără exceptie, este supusă atunci când se angrenează pe o cale spirituală, cât şi toate tentaţiile sau ispitele care îi apar în viaţă în anumite situaţii, sunt puse la cale de demoni sau entităţi satanice care astfel ni se revelează că au fără indoială un anumit rol în cadrul jocului Divin al manifestării. (...)
 
Pentru a depăşi aceste blocaje este bine să ne privim cu atenţie ghidul spiritual care este detaşat şi care se află dincolo de orice limitări. (...) Dacă inima noastră nu este plină de încredere, de umilinţă, de credinţă , de iubire, de sinceritate şi adoraţie pentru ghidul spiritual, nu poate avea loc în fiinţa noastră o creştere spirituală. Criteriile care ne pot ajuta să ne dăm seama dacă suntem sau nu capabili să ne deschidem cu adevărat faţă de un ghid spiritual sunt:
1)      Putem să-l privim pe ghidul nostru spiritual ca pe un părinte şi totodată ca pe un prieten spiritual? Suntem cu adevărat capabili să acţionăm la unison, împreună cu El, pentru desăvîrşirea misiunii sale spirituale pe care El şi-a asumat-o?
2)       Suntem siguri că nu ne iluzionăm şi că într-adevăr din fiinţa sa emană o tainică forţă spirituală? În cazul în care ne confruntăm cu unele dubii în această direcţie, putem să ne raportăm cu uşurinţă la exemplul altor fiinţe umane care actualmente sau în trecut au beneficiat sau beneficiază de acest ajutor, transformându-se astfel într-un mod cert şi indubitabil cu ajutorul acestei influenţe. Dacă în urma acestei încercări descoperim că există 3-4 fiinţe care beneficiază fără incetare de această influenţă spirituală, ne putem pune atunci această întrebare: “Oare eu de ce nu aş fi capabil să reuşesc aceasta?” Apoi dacă vom studia cu atenţie acele fiinţe umane care beneficiază de ajutorul ghidului spiritual ne vom putea da seama până la urmă ce anume ne lipseşte ca să reuşim şi noi aceasta. Utilizarea acestei modalitaţi simple pe care am expus-o aici ne ajuta să scăpam de multe dubii, limitări şi închistări care ne blochează iubirea, deschiderea şi comuniunea profundă şi amplă cu ghidul spiritual.
3)      Suntem în măsură să comunicăm cu ghidul spiritual într-un mod sincer, cu luciditate şi profunzime?
4)      Suntem noi capabili să ne deschidem faţă de mesajele spirituale tainice pe care ghidul spiritual ni le transmite atunci când pătrunde în universul nostru lăuntric, dincolo de masca efemeră pe care o avem?”
 
În primul rând trebuie să te rog încă de la început sa mă ierţi, pentru că îmi dau seama că eu nu am nivelul tău spiritual ca să-ţi arăt greşelile pe care le-ai făcut şi cu umilinţă te rog să mă înţelegi că am ales această cale de a-ţi scrie o scrisoare deschisă pentru că aspir sa te ajut sa-ţi evidenţiezi toate greşelile, aberaţiile şi minciunile pe care le-ai afirmat cu voie sau fără voie în scrisoarea ta, iar în al doilea rând aspir să-ţi fiu de folos pentru că eşti fratele meu spiritual şi între noi doi există şi o relaţie mai deosebită de prietenie. Nu am uitat că anul trecut, când treceam printr-o perioadă foarte grea, ai fost alături de mine şi sper că mai ţii minte ce mi-ai spus atunci: “În fiecare întuneric există o rază de lumină care la momentul potrivit te va ajuta să mergi mai departe.”
 
După ce am citit scrisoarea ta m-am gândit să-ţi răspund printr-o scrisoare personală, pentru că am considerat că fără îndoială există şi o altă viziune a lucrurilor decât aceea pe care o prezinţi tu acolo. Numai că Dumnezeu are alte planuri uneori cu noi şi a trebuit ca aceasta să fie o scrisoare deschisă. Pentru mine, tu încă mai eşti acea fiinţă pe care am iubit-o şi o iubesc în continuare şi pe care o apreciez foarte mult. Există însă în scrisoarea ta multe lucruri şi afirmaţii foarte grave cu care, atât eu cât şi mulţi alţii, nu putem fi deloc de acord. Cel mai mult ne-a pus serios pe gânduri faptul că ai zis că «recunoşti că lăuntric nu ai pornit niciodată de la premisa că un maestru nu poate face greşeli».
 
Dacă tu chiar crezi cu tărie acest lucru bizar şi eu aş fi de acord cu ideile tale «năucitoare», cum ar fi posibil pentru mine să mai cred că mă pot elibera pe această cale spirituală, în această şcoală, avându-l drept maestru pe Grieg, dacă El mai poate greşi? Ce siguranţă aş mai putea avea că voi putea primi de la EL Graţia Eliberării la un moment dat? Ce încredere, ca fiinţă spirituală care mă ghidează permanent, aş mai putea să am eu în El, dacă el mai face greşeli? Îţi dai seama cât de delicate şi contradictorii sunt lucrurile în cazul acesta. Printr-un sfat greşit, El m-ar putea îndruma prost şi în felul acesta toată viaţa mea s-ar îndrepta în alt sens, chiar malefic, decât cel care ar trebui să-mi vină, prin el, de la Dumnezeu.
 
Să ştii că citatul cu 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie nu este valabil şi în contextul în care l-ai pus tu, vizându-l pe Maestru. Tu pui accentul aproape exclusiv pe efortul personal, sugerând că Maestrul mai are de lucrat pentru a-şi îmbunătăţi PERFORMANŢELE DE MAESTRU. TOTUŞI NU IEI ÎN CONSIDERARE CĂ, CHIAR ŞI ÎN ACEASTĂ SITUAŢIE, EL TOTUŞI NE ESTE INFINIT SUPERIOR... ŞI NU AVEM NIVELUL DE A-L JUDECA (aşa cum o faci tu cu obrăznicie în acea scrisoare).
 
Tu spui, de asemenea că este necesar să ne amplificăm discernământul pentru a sesiza chiar şi cea mai mică urmă de ipocrizie la noi şi la ceilalţi. Eu cred că ar trebui în primul rând să sesizăm la noi acest lucru mai înainte de a-l învinui pe Maestru că el nu e la fel ca în tiparele noastre mentale.
 
Zilele trecute am discutat cu cineva care îmi spunea cât de mult aprecia învăţătura şi sfaturile lui Eugen Mîrtz, atunci când acesta ţinea conferinţe, şi cât de goale erau cuvintele lui atunci când Grieg i-a retras susţinerea sa spirituală. Ştiu că nivelul la care ai ajuns tu este foarte înalt, dar chiar şi tu ar trebui să ştii că totul este obţinut NUMAI prin Graţia Maestrului. Îmi aduc aminte că în cartea RELAŢIA MAESTRU-DISCIPOL, scrisă – CULMEA SINCRONICITĂŢII!!! - de tine, Simona şi Liviu, există un paragraf la pagina 79 în care scrieţi:
 
«Binecuvîntarea Gurului o primesc cei care se simt umili şi care cred în El. Credinţă, înseamnă ferma convingere că cele spuse de Maestru sunt reale, fără să cauţi dovezi logice. Discipolul care are încredere în Guru nu argumentează, nu gândeşte, nu analizează, nu pune la îndoială. EL DOAR SE SUPUNE, SE SUPUNE ŞI IAR SE SUPUNE. DEVOŢIUNEA fără MARGINI faţă de Guru şi Binecuvântarea Gurului asupra discipolului sunt intim legate între ele... dacă un aspirant este consecvent, chiar şi aceasta se întimplă într-o anumită măsură prin voinţa şi Binecuvântarea Gurului. Dacă rezistă în faţa tentaţiilor, aceasta se realizează într-o anumită măsură prin voinţa Gurului. Dacă lumea îl primeşte cu dragoste şi respect, aceasta este într-o mare măsură prin voinţa Gurului...»
 
Chiar dacă cineva are senzaţia că este foarte mare, că este gigantic, până la etapa finală, a eliberării ultime, mai are încă de trecut prin diferite teste spirituale care sunt inevitabile. Dacă până şi Iisus a fost testat, cu toate că era fiul lui Dumnezeu, de ce crezi tu, în orgoliul tău spiritual, ca nu există actualmente sau nu vor mai exista teste şi pentru tine, Nicu, Liviu, Simona, Mihai etc.? Iar testele spirituale, atunci când vin, nu apar foarte clar în mintea celui care este testat, ceilalţi care se află în jurul lui observându-le adeseori mult mai clar şi mai obiectiv.
 
Chiar dacă dizertaţia ta, sterilă în fond, este «interesantă» vis-a-vis de faptul că Maestrul poate greşi, trebuie să-ţi spun că pentru mine Maestrul Spiritual este Dumnezeu şi el nu poate greşi NICIODATĂ! Poate că aparent greşeşte (pentru  UNII !!! discipoli printre care te afli şi tu), dar el nu face nimic de care să nu fie conştient şi chiar dacă ţie ţi se pare că a greşit, el de fapt adoptă prin inspiraţie divină o anumită atitudine pentru a crea la un moment dat în noi anumite reacţii).
 
O să-ţi spun şi un citat din Marea Evanghelie a lui Ioan, pentru a-mi întari spusele:
«Atunci a spus Andrei către IISUS:
- Acesta cu adevărat nu ne supară. Dar nu este deloc plăcut atunci când Tu uneori, cu diferite ocazii, vii cu o afirmaţie complet nouă, care pare a contrazice întru totul lucruri care deja au fost stabilite mai înainte, şi apoi nu ne dai din proprie iniţiativă nici o explicaţie mai clară...
- Eu am spus: "Fraţilor, Eu cînd fac un anumit lucru ştiu prea bine de ce-l fac şi de ce acţionez într-un anume  fel sau în altul. În stadiul în care vă aflaţi voi nu înţelegeţi nici pe departe motivul real care totuşi există! Dar va veni la un moment dat timpul când şi voi veţi înţelege motivul real pentru toate cele pe care le-am spus sau le-am făcut cândva Eu!"»
Nu-ţi sună oare asemănator cu ceva care s-a petrecut în ultimul timp?
 
Dacă îţi priveşti Gurul ca pe un eliberat, vei primi binecuvântarea de la un eliberat. Dacă îl consideri un Iluminat, vei primi binecuvântarea de la un Iluminat... iar eu iţi spun că dacă iţi priveşti Gurul ca fiind o fiinţă care mai greşeşte, fii sigur că atunci şi tu vei avea predispoziţii de a mai greşi în a-l judeca pe EL.
 
Trecând la subiectul următor, referitor la Bala Yogi: să ştii că eu aş fi optat pentru punctul 2, pentru că nu o atitudine de bun-simţ e necesară fată de acel Maestru referitor la acest aspect, ci o atitudine de dăruire. Conform rezonanţei, dacă acea fiinţă a atins desăvârşirea, acea desăvârşire va exista pe toate planurile fiinţei ei, chiar dacă pentru o lume profană ea nu pare aşa. Ştii mai bine decât mine că în stare de extaz sau de samadhi, universul este perfect armonios şi atunci pur şi simplu nu mai observi nimic care sa nu fie foarte frumos, acolo unde alţii ar vedea atâta mizerie şi suferinţă. Este doar o chestiune de percepţie. Totuşi remarc că la nr 2 ai formulat foarte insidios acea frază, pentru ca să îl facă pe cel care citeşte să nu accepte finalul ei (final care se referă la faptul că maestrul este perfect şi nu poate greşi). Prin faptul că spui la început: «să-l privesc ca pe un răuvaitor care mă tentează cu idei satanice... » deja anatemizezi întreaga frază.
Eu aş fi spus altfel, dacă nu aş fi dorit să-i manipulez pe cei care citesc mesajul într-o direcţie anume, zicând altfel: «să-l privesc cu compasiune şi să susţin în continuare că Maestrul meu este perfect şi nu poate face greşeli».
 
Cât priveşte faptul că ai fi încercat să-l ajuţi pe Bala Yogi să-şi facă mesajul mai bine înţeles, trebuie să remarc şi aici două aspecte care sunt evidente:
- În primul rînd afirmaţia: «aş fi vrut să-i împartăşesc din cunoaşterea mea, nu nepărat teoretică ci practică, cum pot fi traduse în anumite cuvinte, stări elevate de conştiinţă» exprimă o anumită mândrie spirituală pentru starea ta de erudiţie şi este evident pentru noi toţi că acum îţi lipseşte umilinţa pe care o fiinţă evoluată spiritual ar trebui să o aibă. Îţi mărturisesc că nu am întîlnit o fiinţă mai umilă decât Grieg. Cel puţin eu l-am observat în diferite ocazii şi am fost profund impresionat de această umilinţă. Am putea scrie mii de exemple despre umilinţa Sa desăvârşită. Nu am observat această umilinţă la tine, la Nicu, Liviu sau Simona.
- Revenind la marele eliberat Bala Yogi, trebuie să nu pierdem din vedere că o fiinţă eliberată nu are nevoie, spiritual vorbind, de nimic, ceilalţi în schimb au mare nevoie, spiritual vorbind, de el. El nu are nimic de demonstrat, nu are nevoie de a face ceva anume, pentru că el DEJA ESTE. De ce oare ar trebui sa pară în faţa lumii profane într-un anumit mod în care vrei tu? De ce ar trebui ca învăţătura Sa să fie prezentată într-un anumit mod în care vrei tu pentru a atrage discipoli? El este întocmai ca o floare rară care răspândeşte suav şi tainic parfumul, fără ca ea să ceară prin gesturi ostentative ca cineva sa vină să o miroasă. Chiar şi tu spui că «aceste aspecte nu se află în sfera esenţialului şi afirmi că Bala Yogi nu ar avea nimic de învăţat în sfera cunoaşterii practice chiar dacă el ne apare, în aparenţă, atât de “neajutorat” în acest plan».
În continuare tu greşeşti spunând că noi considerăm că Maestrul nu poate face greşeli în speranţa că Maestrul ne poate rezolva problemele personale. Sunt două lucruri diferite. Dacă vei considera că Maestrul este Dumnezeu, vei sesiza că el chiar ne rezolvă într-un mod miraculos toate problemele zilnice, uneori fizic, iar alteori doar într-un mod subtil. Iar aceasta nu este o viziune limitatoare, ci în realitate exprimă o stare de abandon, de a te lasa ghidat de El şi de a-I dărui LUI în mod necondiţionat toate fructele acţiunilor tale. Aceasta te face sa devii una cu El şi astfel te face totodată să fii un canal divin prin care El, Dumnezeu, se manifestă în permanenţă. În aceste momente Graţia Divină se manifestă din plin.
 
Maestrul are puţin timp la dispoziţie pentru că aşa alege El să fie, este decizia Lui de a răspunde la toate scrisorile şi o face într-o stare de deplină consonanţă cu Voinţa Divină, pe care o şi exprimă dealtfel. Este un joc divin... iar asta nu împiedică pe nimeni să fie spontan şi creator. Ar putea foarte bine să puna pe cineva să sorteze scrisorile şi să i le prezinte Lui doar pe cele mai importante, dar pentru EL ceea ce este important, este diferit de ceea ce considerăm noi cu mintea noastră duală că este important. Pentru El o banală (care doar pentru noi este o banală) scrisoare a unei fete despre o problemă de cuplu (şi chiar am fost martor la câteva dealtfel) poate fi mai importantă decât răspunsul pentru o temă de meditaţie făcută de mai mulţi oameni pentru că de DINCOLO realitatea este plină de mistere şi se vede altfel. Fiecare fiinţă este foarte importantă pentru El, dar nu după criteriile noastre parţiale şi limitate.
 
Vis-a-vis de subiectul cu maşina la culoarea roşie a semaforului, care nu ştiu dacă nu este cumva invenţia  «didactică» a ta şi a lui Nicu, vreau să-ţi ofer şi un alt unghi de a privi momentul respectiv: şi tu şi Nicu aţi luat aproape ad-literam cuvintele lui Grieg în acel context, dar nu trebuie să pierzi din vedere că există şi aici două posibilităţi diferite de a privi:
Acel băiat care l-a ascultat atunci, poate că a trecut cu bine proba respectivă chiar dacă aparent Grieg l-a certat (cunosc multe cazuri când Grieg a certat diferiţi oameni, pornind de la nişte motive aparent banale, dar eu intuiesc că el a făcut aceasta şi pentru a le arde karma de ignoranţă şi nu neapărat pentru că greşiseră foarte mult vis-a-vis de aspectul respectiv). Şi, de unde ştiţi voi doi, că atunci în maşină nu a fost un test şi pentru Nicu vis-a-vis de o anumită înţelegere a sa, referitoare la relaţia Maestru-discipol? Lucrurile sunt cu mult mai complexe şi mai misterioase decât putem crede noi uneori, iar lângă un Maestru eliberat ELE SUNT CU ADEVĂRAT COMPLEXE ŞI PLINE DE TAINE PE DIFERITE NIVELURI, pe care noi nu le putem observa deocamdată...

Şi ar mai fi o variantă în care şoferul ar fi trebuit să oprească la semafor şi apoi să o ia pe drumul indicat de Grieg pentru că Nicu nu spune dacă Grieg i-a zis persoanei să treacă pe roşu ci doar că i-a zis să o ia pe alt drum. În acest caz a fost astfel testat discernământul discipolului şi starea sa de abandon. El a căzut la proba de discernământ, dar a trecut cu bine proba abandonului faţă de Maestru.
 
Să ştii că abandonul total în faţa Maestrului spiritual nu poate fi periculos şi mai mult decât atât, el nu poate porni de la un model greşit, fantezist (aşa cum spui tu!). O să-ţi dau un argument semnificativ pentru asta:
În 'Autobiografia unui yoghin' de Paramahamsa Yogananda, în capitolul 33 este următoarea povestire:
 
«Un străin ajunge, căţărându-se cu greu pe peretele muntos, până la o adunare sfântă unde era Babaji. Acel străin nici măcar nu era discipolul lui Babaji ci doar o fiinţă care îl căutase luni de zile. El i-a cerut să-l primească ca discipol, dar Babaji nu-i răspundea nimic.
Atunci omul a arătat o prăpastie uriaşă şi a spus:
- Viaţa nu mai are nici o valoare pentru mine dacă sunt nedemn de învaţătura dumneavoastră spirituală.
- Sări, în acest caz! I-a zis cu răceala Babaji. Nu te pot accepta în starea actuală de evoluţie spirituală în care te afli.
Fără să spună un cuvânt, omul s-a aruncat în prăpastie. Atunci Babaji i-a trimis pe discipolii şocaţi să-l caute pe străin. Când au revenit cu trupul zdrobit al acestuia, Maestrul şi-a pus apoi mâinile sale divine pe capul celui mort care a deschis ochii şi a îngenuncheat umil la picioarele atotputernicului Guru.
- Acum iată-te pregătit să devii discipolul meu – i-a spus el.»
 
Te întreb: dacă şi-ar fi întrebat raţiunea şi nu s-ar fi abandonat, ce crezi că ar fi făcut acel om? Ştiu, o să gândeşti că nu este aceeaşi ipostază, dar de unde ştii tu cu exactitate ce anume a dorit Grieg în acel moment în maşină? Nu ar fi mai bine să-l întrebăm pe El de ce a făcut aceasta, decât să presupunem noi fel de fel de scenarii aberante?
 
Crezi că Grieg, fiind eliberat şi fiind una cu Dumnezeu, nu ar putea face astfel de lucruri, pe care le făcea Babaji? Teama de un eventual accident l-a făcut pe Nicu să-şi pună anumite întrebări, dar este ceva în acest UNIVERS pe care Maestrul să nu-l poată controla spiritual?
 
Am observat şi eu că, în general, oamenii iau de la Grieg doar sfaturile care le convin. Şi eu aveam acestă tendinţă şi de asemenea ori de câte ori Grieg mă învinuia de ceva simţeam nevoia (a egoului de altfel) de a ma justifica şi de a mă apăra. După conferinţa cu Mihai de la Pipera am început să am o altă atitudine: orice mesaj care îmi venea de la el am urmarit să-l înţeleg şi dacă erau acuzaţii, urmăream să văd înţelesurile subtile ale mesajului. Chiar dacă nu mă simţeam vinovat deloc de vreun aspect pe care EL îl viza atunci, urmăream să meditez şi să văd pe ce nivel se situează mesajul lui. Am descoperit astfel, cu bucurie, o mulţime de nuanţe pe care nu le-am sesizat de-a lungul timpului şi am înţeles astfel că fiecare cuvânt, fiecare virgulă este pusă acolo unde trebuie. Nu este nimic în plus. Nu este nimic în minus. Totul este integrat divin atunci când vine de la El... şi ştii de ce: pentru că EL este una cu Dumnezeu şi el NU POATE GREŞI! Haide să vedem ce înseamnă să fii un eliberat: înseamnă să fii în permanenţă una cu Dumnezeu. Atunci când spui că un Maestru eliberat greşeşte este ca şi cum ai spune că Dumnezeu greşeşte sau că mai are imperfecţiuni. Ce zici, nu pare absurd?!
 
Continui să-ţi punctez acum unele aspecte referindu-mă la acea persoană, care spui tu că avea probleme în relaţia de cuplu. Tu zici:
"persoana respectivă lua decizii opuse sfaturilor lui Grieg... iar frământările acelei persoane au continuat să existe până când o prietenă i-a spus simplu: «fă ce iţi spune inima». Imediat după aceea a luat decizia definitivă."
Eu te întreb acum: de unde ştia persoana respectivă, atâta timp cât nu era eliberată, că dacă ea face ce îi spune «inima» ei fluctuantă, tot ceea ce ea face este cel mai integrat divin? Să nu uităm că sunt puţini oamenii care deocamdată îşi pot asculta cu adevărat inima spirituală şi pentru marea majoritate ascultarea inimii trece printr-un năucitor filtru mental. De ce crezi tu că dacă zbaterile şi frământările acelei fiinţe s-au oprit în acel moment, ea a reuşit să evolueze şi să crească cu adevărat spiritual? Ştii prea bine că durerea, bucuria, suferinţa, fericirea sunt doar niste faţete duale ale aceleiaşi monede şi că, poate, dacă ar fi ascultat sfatul înţelept al Maestrului nu i-ar fi fost uşor atunci, dar poate i-ar fi fost mai bine în viitor (de ce să te mulţumeşti cu călduţul stagnării din prezent?).
 
Tu spui că nu putem iubi cu adevărat total şi liber pe cineva de care depindem. Este parţial adevărat acest aspect căci el este foarte nuanţat în ceea ce priveşte relatia cu un Maestru Eliberat. Şi ştii de ce: pentru că El este Dumnezeu şi El se află şi în mine. Adică SUNT EU. Manifestările lui în plan fizic sunt doar o reflecţie a Graţiei Divine care trăieşte în mine. Eu depind în permanenţă de mine ca şi Sine, pentru că eu sunt acel SINE. Şi tu mai uiţi o nuanţă: atunci când iubeşti depinzi totodată de energia iubirii şi mai depinzi de asemenea de tine însuţi. Iată, deci, că ceea ce afirmi tu nu este ceva plin de înţelepciune, chiar dacă ţie ţi s-a părut aşa.
 
Tu spui că situaţiile sunt perfectibile; eu spun că situaţiile sunt perfecte aşa cum sunt (chiar dacă aparent mai există imperfecţiuni, ele există doar pentru o minte duală). Eu nu fac ceea ce îmi zice EL pentru că îmi este frică de EL, ci pentru că Îl iubesc. Îl iubesc şi Îl respect pentru că mă iubesc şi mă respect pe mine.
 
Referitor la faptul că tu spui că Simona a preferat să se retragă cu discreţie din funcţia care o avea «din motive de sănătate» este ca şi cum ai spune că Simona nu a greşit deloc şi în realitate a fost înlăturată, ci că s-a retras ea de bunăvoie. Şi eu o preţuiesc pe Simona şi ştii foarte bine câte discuţii contradictorii am avut uneori cu anumite persoane ca să-i iau apărarea, dar pentru noi în mod indubitabil Simona acum chiar a greşit, chiar dacă tu nu vrei să recunoşti aceasta. Ştiu de asemenea că şi tu o iubeşti foarte mult, dar o stare adevărată de fraternitate spirituală şi iubire presupune totodată să ne arătăm unul altuia greşelile atunci când suntem în culpă. Prin acest gest suspect de părtinitor tu încerci să o absolvi de orice greşeală pe Simona... şi chiar dacă o faci finuţ... se simte... şi este penibil, nu eşti OBIECTIV. 
 
Nu ştiu despre site-uri prea multe, dar simt că acest lucru l-ai pus tendenţios şi cu viclenie în discuţie ca să dovedeşti că până acum Grieg nu a putut acoperi cu brio acest aspect şi că... va găsi o soluţie înţeleaptă pentru a elimina această incompatibilitate ideologică. Sincer, am senzaţia ca îl jigneşti pe Grieg spunând aceasta, chiar dacă o faci într-un mod voalat pentru cei care nu citesc printre rânduri. El, ca fiinţă DIVINĂ, ştie ce se petrece în orice loc şi în orice moment (pentru că este omniprezent) şi doar unii au senzaţia că EL nu ştie. Mai există de altfel colegi de-ai noştri (aşa cum spunea şi Mihai) care atunci când primesc un răspuns de la el care nu le convine, spun că «poate nu a fost informat corect, sau poate nu ştie tot sau că nu-şi manifestă în permanenţă calitaţile paranormale» etc...  ceea ce mi se pare penibil. Facem meditaţii de evocare în akasha a anumitor momente, dar atunci când ceva nu ne convine, uităm totul şi dintr-odată Maestrul este limitat şi El nu poate citi în akasha o situaţie anume...
 
Un alt aspect pe care aş vrea să-l remarc este cel referitor la episodul cu vama de la Nădlac. Tu spui că i-ai spus lui Grieg să nu meargă la Nădlac pentru că i se poate întinde o cursă, iar el ţi-a zis că ai luat-o razna. Aici dai într-un mod jalnic senzaţia că tu ştii, uneori mai bine  decât Maestrul, tot ceea ce este bine să facă El şi că, tocmai din cauză că nu te-a ascultat atunci pe tine, a fost arestat. Apoi, tu uiţi să aminteşti că la scurt timp după aceea cu ajutorul lui DUMNEZEU şi al îngerilor a fost totuşi eliberat din închisoare... şi încă o dată după aceea a fost arestat şi apoi iarăşi cu ajutorul lui DUMNEZEU şi al îngerilor a fost din nou eliberat din închisoare.  
 
Îmi aduc aminte de un episod din Biblie când la un moment dat Iisus vorbind cu Petru şi spunându-i ca va merge la Ierusalim şi va fi crucificat, Petru a început să-I spună lui Iisus să nu mai meargă deloc acolo dacă se vor petrece astfel de lucruri. Atunci Iisus s-a răstit la Petru spunându-i: «Piei Satană!», iar atunci Petru, neînţelegând ce se petrece, l-a întrebat pe Iisus de ce l-a denumit astfel că doar el îi era discipol iar Iisus i-a zis că în acel moment gândurile lui Petru  erau inspirate de Satana.
 
Oare tu nu ai avut în această scrisoare şi gânduri care ţi-au fost inspirate de SATANA? Nu ţi se pare că prea multe lucruri de acum 2000 de ani se repetă? Pentru a înţelege şi mai bine tâlcul acestor aspecte, includ acum în cadrul acestei scrisori, în finalul ei, un pasaj semnificativ din articolul scris de tine şi care este intitulat: "Dezvăluirea tâlcului evenimentelor care s-au înlănţuit într-un mod providenţial în contextul acţiunilor împotriva şcolii noastre de YOGA la data de 18.03.2004" care de altfel există în totalitate la ora actuală pe site-ul yogaesoteric.net.
 
Şi o să-ţi mai aduc şi un argument de bun simţ: de câte mii de ori nu am fost noi la Grieg să-l întrebăm ce să facem ca să ne ardem nu ştiu ce karma, ştiind că el ştie ce se va petrece în viitor cu noi? Dacă el ne cunoaşte viitorul, de ce n-ar şti şi viitorul lui, că doar e al Lui?  Eu cred că EL ştie ce s-a petrecut în trecut şi ce se va petrece în viitor, şi ştii de ce: pentru că este una cu Dumnezeu, iar Dumnezeu este atotcuprinzător şi atotcunoscător. Un alt aspect pe care mi se pare că nu l-ai înţeles foarte bine este şi acela în care vorbeşti despre Andrei Gămulea. Eu simt că el şi-a dovedit nevinovăţia doar atunci când a înţeles interior ce era de înţeles pentru el, şi nu ţine doar de o demonstraţie exterioară pe care ar fi trebuit să o facă.
Şi tu, Nicu sau Liviu puneţi accentul pe adevăruri faptice, când noi de fapt ar trebui să fim mai atenţi la adevărurile Divine care nu întotdeauna sunt atât de uşor de văzut şi de demonstrat. Nimic nu se petrece întâmplător şi nimic nu ne vine fără o cauză subtilă care ea este reală. Cât priveşte conferinţa pe care a ţinut-o Mihai la Pipera atunci pe 11 noiembrie, au existat unele tendinţe personale şi ale lui Mihai şi de asemenea şi unele tendinţe cumva deplasate ale sălii, dar se simţea foarte tare şi susţinerea spirituală a Maestrului. Nu poate fi vorba de o atitudine sectară pentru că au fost şi multe voci care l-au susţinut pe Liviu. Totuşi nu uita ca tonul a fost dat de Liviu prin felul cum l-a tratat pe Grieg, iar cei din sală din acest motiv au reacţionat astfel. Ba pot sa spun că l-au tratat foarte frumos. Cât priveşte faptul că actualmente tu ai în minte că mulţi dintre cei de la curs au acum o atitudine sectară eu zic că această actuală viziune a ta este extrem de gravă! Şi asta dovedeşte că din cauza rătăcirii tale tu deja nu mai înţelegi multe lucruri referitoare la noi.
 
Dar să trecem mai departe: tu întrebi - în mod făţarnic - în ce constă acea corupere a inimilor? (pe care tu ai început să o faci deja cu mare neruşinare chiar în această primă scrisoare deschisă) (căci noi suntem siguri că o să ne «inunzi» şi cu alte scrisori deschise dacă o să te laşi inspirat de Satana). În exprimarea liberă a ideilor?    
 
O să-ţi răspund cum văd eu lucrurile: în momentul în care se consideră că ai ajuns la un nivel de evoluţie, despre care se spune că este cel la care ai ajuns tu, Simona, Liviu, Nicu, orice bazaconie sau inepţie afirmată cu fermitate de voi are (deocamdată) un mai mare ecou pentru cei din această şcoală, în comparaţie cu ceea ce le-ar spune un anume Georgică din anul 3 care vine doar la curs. Noi, deocamdată, vă mai privim ca pe nişte fiinţe evoluate spiritual pentru că aţi fost alături de noi şi ne-aţi învăţat o mulţime de lucruri, iar deocamdată unii oameni încă mai au încredere în voi. Există deocamdată un grup (chiar dacă el nu este clar delimitat) care încă te susţine, un altul care îl susţine pe Nicu, alţii care îl susţin deocamdată pe Liviu, după afinităţile elective ale fiecăruia. Dacă voi care sunteţi un pic mai sus decât noi, aveţi şi manifestaţi brusc felurite dubii vis-a-vis de perfecţiunea Maestrului, cei care sunt apropiaţi de voi vor împărtăşi şi ei punctele voastre fantasmagorice şi perverse de vedere şi astfel MULT DORITA CORUPERE A INIMILOR VA APARE. Poate nu dintr-o dată, dar în timp acest lucru se va simţi şi poţi să fii sigur că te vei face vinovat pentru aceasta. Atunci când în tine, datorită rătăcirii tale evidente, există ceva cu care tu nu eşti întru totul de acord, atunci acel lucru nu îl faci cu entuziasm şi, cu timpul, dacă mai este alimentat şi de alte idei satanice asemănătoare, creează într-un mod insidios o corupere parşivă a inimilor. Nu-i iau deloc aici apărarea lui Mihai, pentru că se pare că şi el are testele lui (ca de altfel noi toţi), dar nu pot să trec cu vederea că deja el a sesizat în mod genial această tendinţă evidentă care a apărut la voi.     
                                                                        
Cât priveşte ideea ta, cum că la Pipera în loc să se desfăşoare o justiţie divină, noi nu am fost imparţiali şi s-au ignorat pledoariile celor acuzaţi, iar dovezile nu au fost foarte concludente etc. şi astfel judecata nu a fost corectă, nu pot fi de acord cu această părere a ta. În primul rând eu nu am simţit că acolo a fost judecat cineva, iar pe de altă parte justiţia divină se face în cu totul alt mod decât suntem noi obişnuiţi.
 
Maestrul nu i-a indepărtat niciodată pe Teo, Cosmina, Bianca de la realizarea anumitor acţiuni care erau cele mai adecvate. Tonul tău obraznic cu care spui că de fapt aceşti oameni care ne-ar fi putut ajuta foarte mult, fiind foarte competenţi, chiar excepţionali... şi că au fost îndepărtaţi... sună ca o nouă şi penibilă acuzaţie la Maestru. Scuză-mă, dar este evident pentru noi că tu nu ai încredere deloc că deciziile Maestrului sunt cele mai bune. Ştii prea bine că şi eu lucram cu ei atunci şi când s-a oprit totul, am fost şi eu puţin uimit, dar am acceptat pentru că mai presus de această manifestare a noastră în planul social există ceva misterios ce se petrece DINCOLO şi la care noi încă nu avem acces, aşa cum are El. Pentru El au fost mai importanţi atunci aceşti oameni cu testele lor decât imaginea MISA. Pentru El fiecare om contează. Mihai ne povestea că atunci când au fost probleme cu Narcis, i-a spus lui Grieg că imaginea şcolii va avea de suferit dacă Narcis va fi tratat astfel. Grieg ar fi spus: uneori un om este mai important decât şcoala! Am fost uimit când am auzit că tu sau Nicu i-aţi spus lui Grieg, că EL îl iubeşte mai mult pe Mihai decât pe voi doi. Fiţi siguri că Grieg vă iubeşte atât de mult şi tocmai de aceea a creat toată această mini-revoluţie interioară şi exterioară pentru ca să vă întoarceţi cu adevărat la EL, aşa cum ar trebui să o faceţi cât mai repede şi plini de umilinţă. 
 
Spui foarte frumos şi sunt întru totul de acord cu tine: în loc să-i acuzăm pe ceilalţi pentru răul care s-a abătut asupra noastră, ar trebui să analizăm ce anume din comportamentul nostru a atras acele lucruri către noi. Cam toate discuţiile care au fost în ultimul timp se referă la faptul că şi tu şi Nicu, şi mai ales Liviu ne scrieţi scrisori despre cum ar trebui să fim noi cei de aici şi cum ar trebui să ne comportăm când vin testele, dar pentru noi toţi este uluitor că voi nu sunteţi deloc atenţi la testele foarte grave prin care fiecare dintre voi treceţi acum şi care la ora actuală sunt evidente pentru toată lumea. Ţineţi în schimb cu tot dinadinsul să ne scrieţi scrisori lungi în care vă expuneti punctele voastre, mai mult sau mai puţin fantasmagorice, de vedere, şi probabil vă miraţi că oamenii de aici, în imensa lor majoritate, nu vi le împărtăşesc şi chiar au ajuns să-şi dea seama că aveţi intenţii rele şi complotaţi să distrugeţi această şcoală. Eu te întreb: de ce crezi că se petrece asta? Chiar crezi că aprope toţi cei de aici au mentalităţi rigide, sunt inflexibili şi fanatici? Poate toţi cei de aici sunt chiar aşa cum spui tu, dar ce mai spui când şi Maestrul are acelaşi punct de vedere cu ei? Poate că pe unii îi poţi acuza că sunt părtinitori, aşa cum am constatat că eşti tu faţă de Simona, dar eu nu fac parte din nici o astfel de «tabără». Ţi-am scris această scrisoare tocmai pentru că te iubesc foarte mult şi sper ca măcar un pic vei avea şi tu încredere că îţi vreau binele. Spui cu viclenie şi în aparenţă, foarte frumos: nu întotdeauna toţi cei care ne critică ne vor şi răul. Dar oare ce ne vor ei atunci cel mai mult?
 
Referitor la critică (spre care se pare că tu ai acum o mare atracţie) ţin să-ţi amintesc câteva gânduri inspirate ale lui Grieg:
-      «Cel care este înţelept primeşte cu o detaşare olimpiană criticile tuturor şi îşi rezervă hotărârea fermă de a acţiona aşa cum se cuvine. Fiind plin de umilinţă şi iubire faţă de DUMNEZEU, cel înţelept îi cere şi propune, iar DUMNEZEU se manifestă prin el şi dispune, facându-şi astfel cunoscută voia Sa.»
-      «Idioţii nu sunt niciodată expuşi veninului destructiv al criticilor neghioabe, dar o fiinţă umană înţeleaptă şi care are anumite merite este aproape în permanenţă hărţuită şi atacată de aceşti «ţânţari» jalnici care sunt cel mai adesea posedaţi şi îndârjiţi de diavoli ca să facă numai rău.»
-      «Este ceva aproape obişnuit în această lume ca oamenii inferiori şi răi să critice şi să-şi bată joc mai ales de ceea ce nu înţeleg. Astfel de fiinţe umane care sunt pline de răutate împroaşcă imediat cu noroiul din ele, sau mârâie cu îndârjire la tot ce este frumos, adevărat şi bun, care cel mai adesea lor le este nesuferit.»
-      «Cel mai adesea, criticile mai mult sau mai puţin întemeiate se dezlănţuie întocmai precum se dezlănţuie trăznetele şi fulgerele în timpul furtunii şi lovesc mai ales creaţiile spirituale măreţe şi operele geniale cele mai înalte. Să nu uităm că în pomul fără roade nimeni nu dă cu pietre.»
-      «Criticile neghioabe ale muritorilor însoţesc de mii de ani chiar şi acţiunile misterioase sau manifestările uluitoare ale lui DUMNEZEU Tatăl care sunt evidente pentru cei înţelepti. Aici pe pamânt, nimeni – fără excepţie – nu poate să placă la toată lumea în acelaşi timp. Nici măcar DUMNEZEU nu întruneşte unanimitatea absolută în această lume. Dincolo de toate criticile, adevărul obişnuieşte să biruie întotdeauna, indiferent dacă noi vrem sau nu aceasta. Timpul, care până la urmă supune aproape totul în manifestare, face să crească în mod inevitabil valoarea operelor spirituale, frumoase, bune şi adevărate pentru că ele sunt într-un anume fel tangente cu ETERNITATEA.»
-      «Critica, atunci când nu este îndreptăţită, este adeseori un fruct veninos al răutăţii, al invidiei sau efectul unei ridicole păreri exagerate referitoare la presupusele sale capacităţi, care în realitate nu există.»
-      «Este chiar foarte uşor să critici; dar este foarte greu să eviţi tu însuţi greşelile despre care crezi în mod prostesc că ai dreptul să le critici la alţii.»
-      «Nu treziţi în voi mania de a critica. Nu-i criticaţi pe ceilalţi. Dacă vei începe să judeci o altă persoană, te vei expune, în felul acesta, să fii tu însuţi judecat. Dacă trezeşti în tine anumite tendinţe către criticism te vei expune astfel ca şi ceilalţi să te critice şi să te judece, exact aşa cum faci tu cu ei. Nu uita că exact ceea ce semeni, aceea ai să culegi. Cine seamană critică trebuie să ştie cu anticipaţie că multe critici va culege.»
-      «Întregul MACROCOSMOS este întotdeauna pentru fiecare dintre noi întocmai ca o gigantică şi misterioasă oglindă. Modul în care noi reflectăm la un moment dat lumea arată cu exactitate starea preponderentă în care ne aflăm atunci. Nu trebuie să uităm niciodată că, dacă POMUL SE CUNOAŞTE DUPĂ ROADE, IAR OMUL SE CUNOAŞTE DUPĂ FAPTE, LA RÂNDUL SĂU YOGHINUL SE CUNOAŞTE DUPĂ STĂRILE PREDOMINANTE BUNE SAU RELE CARE APAR ÎN UNIVERSUL SAU LĂUNTRIC.»
      
Vizavi de situaţia când Grieg te-a rugat să spui despre Narcis anumite lucruri şi tu ai simţit că unui prieten nu-i poţi face aşa ceva, trebuie să-ţi spun că Narcis a deschis  –CULMEA RIDICOLULUI – curs de yoga SPORTIVĂ în Bucureşti şi am auzit de la mai multe persoane multe lucruri urâte, pe care le spune despre Grieg şi despre şcoala noastră. Grieg nu iţi este prieten? Ce faci tu acum, atacându-l cu fel de fel de acuzaţii penibile pe Grieg, cum se numeşte?
 
Şi eu am avut această atitudine temătoare la început, de a nu-ţi spune direct ceea ce cred despre situaţia ta, dar am înţeles, gândindu-mă cu multă iubire la tine, că un adevărat prieten nu menajează anumite greşeli la fratele lui şi m-am decis să-ţi scriu cu sinceritate şi francheţe, chiar dacă o să te superi pe mine.
 
Există un citat în Evanghelia după Ioan, care sunt sigur că o să te ajute în starea în care te afli acum:
La un moment dat, Iisus spune, referindu-se la discipolii săi care începuseră să aibă îndoieli şi să cârtească: 
«Ei vorbeau astfel tocmai pentru că slăbise foarte mult credinţa lor în Mine. Sigur că mulţi se pot întreba cum de era cu putinţă aşa ceva după multe fapte şi învăţături. O, aceasta se poate uşor la orice om! Nu trebuie decât să înceapă să se supraaprecieze puţin pe sine şi să se mândrească cu calităţile sale, şi atunci sufletul său a şi căzut în întunecimea îndoielii, din care nu-l mai poate salva apoi decât vreo mica umilinţă.»
 
Referitor la formarea acelei comisii, eu consider că dat fiind faptul că nu ai propus ca Grieg să decidă componenţa ei, este o jignire şi o insultă la adresa Maestrului, mai ales că insinuezi că nu trebuie să fie din cei docili şi cu supunere oarbă. Bănuiesc că această docilitate şi supunere oarba faţă de Maestru! E revoltător ce spui şi această comisie, în modul în care o vezi tu, poate fi sâmburele unei adevărate conspiraţii viitoare (aceasta nu este numai părerea mea, ci a tuturor celor cu care am discutat până acum).

Să ştii că dacă Grieg ar fi vrut o astfel de comisie ar fi decis să existe până acum. Probabil că ea nu este necesară momentan. Referitor la cei care spui că sunt docili, cu supunere oarbă, cu mentalităţi rigide, inflexibili şi fanatici, pot să-ţi spun că ai jignit şi foarte mulţi oameni pentru care Maestrul este mai mult decât mai poţi să înţelegi tu în acest moment. Eu nu simt că aceste cuvinte mă caracterizează şi mă vizează şi ţi le voi alchimiza astfel: “dăruiţi, abandonaţi cu totul Lui”, iar cuvintul fanatic chiar l-aş lua într-un mod umil şi transfigurator ca pe un compliment: te îndrepţi către Dumnezeu. Alţii s-au supărat pe tine sau au fost revoltaţi pentru astfel de cuvinte, dar eu chiar ma bucur că sunt aşa: ferm şi inflexibil cu anumite lucruri care mă pot îndepărta de Dumnezeu. Cred că observi că nu mi-am pierdut umorul (ca şi Nicu de altfel...) (şi chiar mă ocup de serile de umor şi o să vă trimit şi vouă, de sărbători, materiale pregatite de mine). Te implor ca şi tu să fii plin de umor şi să râzi cât mai mult şi cât mai des de tine sau, de ce nu, chiar sa faci MULT HAZ DE AL TĂU NECAZ. Râsul te va ajuta enorm şi o să te destreseze făcându-te astfel «SĂ-ŢI ARDĂ ŞI DE ALTCEVA». În rest... mă bucur că ne jucăm.
 
Să ştii că acesta nu este numai punctul meu de vedere şi merită să afli că marea majoritate a colegilor mei cu care am discutat sunt de aceeaşi părere cu mine. Acest aspect ar trebui să te facă să meditezi mai adânc la tot ceea ce ţi se petrece acum şi la tot ce vrea Grieg să-ţi arate. Cu multă iubire trebuie să-ţi mărturisesc că noi, cei de aici, aşteptăm plini de speranţă din partea ta, a Simonei, a lui Liviu, sa alegeţi calea umilinţei şi să mergeţi la Grieg şi să-i cereţi iertare, pentru că dacă el a spus tot ceea ce a spus, plin de iubire, despre voi, poate că în străfundurile fiinţelor voastre mai sunt şi astfel de lucruri care nu sunt deocamdată în armonie. Numai că voi aţi mers la El şi 15 ore aţi urmărit să vă demonstraţi nevinovăţia, uitând că El cunoaşte mai bine decât oricare dintre noi fiecare colţişor al sufletului nostru. Deşi el iţi spunea: «Măi, dar acesta este egoul tău spiritual exacerbat» nu ai înţeles că el, ca şi noi toţi, te iubim şi vrem să te ajutăm să treci cu bine aceste teste care sunt şi pentru noi evidente. Nu pot spune că la mine nu s-au manifestat şi nu se manifestă teste de umilinţă, dar pentru a fi sigur că imi voi păstra această stare mă rog la El să aibă grijă de mine şi mi-am mai scris pe unul din dulapurile de acasă un paragraf din Evanghelia după Ioan:

«Cine vrea să se verifice singur dacă este desăvârşit în umilinţă, să-şi întrebe inima dacă mai poate fi ofensat cu ceva şi dacă poate ierta din toată inima pe cel mai mare ofensator sau urmăritor şi dacă le poate răspunde facând bine celor care îi fac rău, dacă nu duce dorul preamăririi lumeşti din când în când, dacă se simte bine ca cel mai neînsemnat dintre cei neînsemnaţi, pentru a putea servi oricui. Cine este în stare de aceasta, fără jale sau melancolie, acela este deja un locuitor al celui mai înalt cer al lui Dumnezeu şi aşa va rămâne în veci, căci printr-o asemenea umilinţă adevărată, nu numai sufletul va deveni una cu spiritul, ci în cea mai mare parte şi trupul.»
Te rog să reflectezi şi tu la acest citat şi te implor să îl integrezi ca pe o minunată idee forţă în viaţa ta.
 
Iubitul meu prieten, să ştii că oamenii de aici deja s-au săturat de numărul şi volumul scrisorilor (chiar făceam glume la seara de umor că dacă le-am citi pe toate nu am mai avea timp sa citim cursurile) (de asta să ştii că am evitat la început să scriu o scrisoare deschisă, dar am fost inspirat şi voia lui Dumnezeu a fost alta) şi ar prefera, în locul argumentelor ce ţin de aspectele mentale, să nu mai încercaţi sa găsiţi tot felul de inadvertenţe cu punctele voastre de vedere şi să vă uitaţi în inima voastră să vedeţi cu sinceritate şi cu o mare umilinţă unde anume greşiţi. Din punct de vedere al Sinelui Suprem Atman, tu ar trebui să ştii că toate acestea sunt iluzorii şi că această apărare permanentă (atât la tine, cât şi la Simona şi la Liviu) dovedeşte o constantă centrare pe ego. Chiar tu spui la un moment dat:
«că din perspectiva unui discipol model, nu ar trebui să fie nici o problemă. În definitiv, nimic nu este intâmplător, iar dacă ceva ţi s-a petrecut, chiar dacă judecând punctual, consideri situatia injustă, înseamnă că totuşi ai meritat aceasta. La urma urmei, întotdeauna, o astfel de situaţie poate fi o lecţie de umilinţă şi o ocazie de purificare lăuntrică.»
 
Dar oare pentru cine este această lecţie de umilinţă? Oare tu nu ai o foarte mare nevoie de o mare umilinţă (exemplară), în cazul tău Claudiu, mai ales acum când este evident pentru noi toţi că treci prin nişte foarte grave încercări spirituale?!!
Ştiu ca poţi găsi o mulţime de argumente speculative pentru a-mi răspunde la această scrisoare mai ales că eu nu sunt artizan al scrisului şi nu am urmarit să fac o scrisoare bine aranjată în care să predomine aspectul mental, ci mai ales cel sufletesc. Dacă am fost sau nu inspirat, numai DUMNEZEU poate şti.
 
Aş vrea să mai facem meditaţii împreună şi pot spune că îmi este dor să fiu alături de tine aşa cum am fost într-o anumită perioadă, pentru că mai ales acum ai mare nevoie să fii tu însuţi ajutat. Pot spune însă că în ultimul timp, după ultimele evenimente, am înţeles că singurele lucruri care te pot ajuta în astfel de situaţii dificile sunt: credinţa totală în DUMNEZEU, în Maestru şi starea de umilinţă, care mai ales în cazul tău ar trebui sa fie exemplară. M-aş bucura ca această scrisoare să ajungă, aşa cum am intenţionat-o, la sufletul tău şi să te ajute să treci cu bine şi cât mai repede peste aceste momente dificile care au început să îţi ia minţile.
Te îmbraţişez cu multă iubire de frate şi prieten.
 
PS. Îţi voi mai scrie un citat foarte inspirat din Evanghelia după Ioan în care Iisus se adresează plin de iubire şi înţelepciune discipolilor săi:
«Eu am spus: Voi înţelegeţi ceea ce înţelegeţi voi, iar Eu spun ceea ce ştiu de la Tatăl, căci este bine să ştiţi că acestea sunt lucruri pe care dealtfel Eu le înţeleg foarte bine! Voi nu cunoaşteţi deocamdată motivul pentru care un lucru sau altul trebuie să se petreacă astfel spre a atinge un scop sau altul. Eu însă ştiu foarte bine de ce un anume lucru trebuie să se petreacă aşa cum se petrece spre a fi atins un anume obiectiv sau altul. De aceea nu este deloc frumos din partea voastră că încercaţi acum să-mi spuneţi Mie ce anume trebuie să fac! Dar pentru că voi nu reţineţi mai nimic şi nici nu gândiţi suficient de profund la un anumit lucru, tocmai de aceea cuvintele mele nu vor prinde nicicând rădăcini adevărate în voi.»
 
La un moment dat tu spui următoarele:
«Trebuie să recunoştem cu onestitate şi înţelepciune că mai importantă decât adeziunea la şcoala noastră spirituală şi la maestru este credinţa şi încrederea în Dumnezeu.» Trebuie să mărturisesc că întreaga ta scrisoare are la bază, în special această idee şi este evident pentru noi toţi că tocmai de aici pleacă toate confuziile tale. Prin aceasta tu dovedeşti, fără să-ţi dai seama, că în realitate nu te mai raportezi deloc la Maestru ca fiind una cu Dumnezeu şi deja realizezi o evidentă separare care arată că SATANA ţi-a cam luat minţile. (Chiar te rog să reflectezi serios la acest aforism clasic: «Atunci când SATANA începe să distrugă un om, mai întâi îi ia minţile.» Oare tu nu iţi dai seama că deja te afli în această situaţie? Oare tu nu-ţi aminteşti că în BIBLIE se spune: «Gura păcătosului (CLAUDIU) adevăr grăieşte»?)
 
Tot în acea carte, foarte frumoasă dealtfel, RELAŢIA MAESTRU-DISCIPOL, scrisă de tine, Simona şi Liviu (vorba cuiva plin de umor şi foarte inspirat: este chiar o misterioasă glumă divină că toţi trei treceţi tocmai acum acest test), spuneţi:
«Nu există decât GURUL, nimic altceva decât GURUL. EL ESTE FERICIREA ABSOLUTULUI, FERICIREA LIBERTĂŢII ŞI FERICIREA IUBIRII...»
TU OARE  CÂND AI SPUS ADEVĂRUL? Deoarece, ca o culme a ipocriziei tale, la un moment dat tu îl acuzi pe Mihai de ipocrizie, în scrisoarea ta. Sincer, e trist că spui aceste lucruri... dar ... noi te iertăm şi te privim cu o mare compasiune constatând că ai mintea tulburată.
 
Pot doar să-ţi spun, dacă aceasta mai contează pentru tine, că eu am ajuns să-l cunosc pe Dumnezeu prin Graţia Maestrului meu Grieg... şi nu sunt din fericire, singurul în această situaţie în aceasta şcoală. Ştiu că şi tu ai obţinut GRAŢIA REVELĂRII SINELUI tot prin GRAŢIA MAESTRULUI... şi nu cred că aceasta este puţin pentru tine, dacă încă mai vrei să rămâi pe această cale spirituală.
 
Ţi-aş putea adapta puţin, ca pentru tine, şi faimosul pariu al lui Blaise Pascal:
Dacă prin reducere la absurd El nu ar fi Dumnezeu, iar eu cred totuşi cu toată fiinţa mea aceasta, nu pierd nimic, iar tu câştigi un pariu care este important doar pentru tine.
Dar dacă (dincolo de toate dubiile penibile şi argumentele tale anemice, sterile, multe dintre ele fiind evident contradictorii pentru foarte mulţi dintre noi) prin aceasta fiinţă aleasă, DUMNEZEU s-a manifestat din plin în trecut şi se manifestă din plin şi în prezent (aşa cum atât eu, cât şi o imensă majoritate a celor care ne aflăm pe aceasta cale spirituală, simţim plenar aceasta), atunci eu câştig cu ajutorul Său care vine de la Dumnezeu, Eternitatea,  pe când tu pierzi TOTUL!
 
În final, o să te rog cu umilinţă să îţi dai răspuns atât la întrebările pe care ţi le-am pus, cât şi la următoarele trei întrebări:
1) Dacă Dumnezeu ar dori să se încarneze pe acest Pământ (în jocul LUI ar putea face orice), care ar fi cea mai bună modalitate pentru aceasta?
2) Te cunosc de mulţi ani şi ştiu că dăruirea faţă de Maestru am învăţat-o, culmea jocului misterios al lui DUMNEZEU, chiar de la tine. Ce anume a făcut să-ţi schimbi - uluitor de mult pentru noi toţi - viziunea faţă de Grieg?
3) Dacă chiar doreşti cu adevărat să contribui din plin la unitatea acestei şcoli de yoga şi să-l urmezi în continuare pe Grieg, de ce nu ai jurat pe Biblie atunci când Grieg te-a întrebat dacă vei mai rămâne în această şcoală peste 10 ani?
 
Fie ca DUMNEZEU să te ajute să treci cu bine aceste TESTE SPIRITUALE foarte grave cu care te confrunţi. Scrisoarea ta este deja pentru noi toţi o dovadă grăitoare care nu poate fi trecută cu vederea. Suntem convinşi ca dacă ai să treci cu bine aceste probe spirituale grave, când o să-ţi revină minţile la «LOCUL LOR» (acolo unde ele se aflau atunci când încă nu începuseşi să te rătăceşti) o să regreţi amarnic faptul că ai putut să te laşi «inspirat» de «CEL DE JOS» (SATANA) scriind TOCMAI TU o astfel de scrisoare. Fii sigur că dacă tăceai CLAUDIU CEL MINUNAT şi PROFUND TRANSFORMAT SPIRITUAL PRIN REVELAREA SINELUI (ATMAN) TU PENTRU NOI RĂMÂNEAI.
 
Scriind această scrisoare nu ai făcut decât să ne arăţi tuturor că în loc să rămâi un DISCIPOL PROFUND TRANSFORMAT SPIRITUAL tu de fapt ai ajuns din nefericire să te «SCHIMBI» ULUITOR DE MULT DATORITĂ PROBELOR SPIRITUALE LA CARE ESTE EVIDENT CĂ AI CĂZUT.   
  
Te imbratişez cu multă, multă iubire,
al tău frate spiritual şi prieten, Marius Monete
 
Citiţi aici articolul la care am făcut referire:
 
yogaesoteric
16 decembrie 2006
 
 

Articole publicate recent

> 26 MaiAvocatul Gheorghe Piperea: Vaccinarea obligatorie este NECONSTITUȚIONALĂ

> 26 MaiMatematicianul Sergiu Moroianu demolează proiectul legii vaccinării obligatorii: «Este o gândire totalitară, obscurantistă, anti-științifică»

> 26 MaiUraaa!!!! Am încălcat şi încă mai continuăm să încălcăm drepturile omului

> 26 MaiGregorian Bivolaru câștigă procesul împotriva Pro TV

> 25 MaiFost colonel SRI cutremură «binomul»: acuzaţii extreme la adresa lui Kovesi şi Coldea

> 25 MaiJurista Alexandra Oberschi indică probleme reale care se află cu adevărat în spatele legii vaccinării

> 25 MaiIată că Mengele s-a întors în România cu valiza de vaccinuri la subraţ

> 24 MaiLegea vaccinării și dezbaterea ei publică. Dezvăluiri recente

> 24 MaiUndă de șoc în SUA: Donald Trump l-a demis pe șeful FBI, «cu efect imediat»

> 24 MaiDezvăluiri despre «Umbrela» României

> 24 MaiDoctorul Mircea Pușcașu, după participarea la dezbaterea privind vaccinarea obligatorie: Ceea ce se petrece este fără precedent în România

> 23 MaiBashar al-Assad: Trump este marioneta «statului profund» din SUA

> 23 MaiDe ce oare există o criză de vaccinuri pe piața mondială? Cei de la UNICEF au dat răspunsul pe care autoritățile române îl ascund

> 23 MaiLa ce icoane se închină acum noile generații: De la icoana Vlahernița la imaginile aproape omniprezente de pe Facebook!

> 22 MaiDe ce nu putem accepta transformarea României într-un sinistru lagăr medical – argumente legale dar și argumente științifice

> 22 MaiUn cunoscut om politic: În România producătorii străini de vaccinuri prin agenţii lor au împrăştiat rujeola artificial şi în mod intenţionat…

> 22 MaiStatul se lasă acum benevol spionat de SRI

> 22 MaiOraşul din România care îşi produce singur, din gunoi, curentul electric

> 21 MaiSenatorul Daniel Fenechiu se opune proiectului de lege a vaccinării obligatorii

> 21 MaiUn bebeluș a murit la câteva zile după naștere, după ce i-a fost administrat un vaccin

> 21 MaiAndrzej Duda, preşedintele Poloniei: «Căsătoria gay nu va fi niciodată legalizată în Polonia»

> 20 MaiScandalul surprinzător al vaccinării obligatorii. Tabloul complet al instituirii unui gestapo vaccinist

> 20 MaiLecția pe care americanii și aliații lor nu vor să o învețe

> 19 MaiProfesorul Silvio Calzolari, cunoscut orientalist și istoric al religiilor italian, aduce la rândul său cazul MISA în atenția internațională

> 19 MaiViktor Orban a declarat că mai multe națiuni europene, printre care și poporul român, vor să se debaraseze de rețelele lui Soroș

> 19 MaiVasile Astărăstoae despre limitarea libertăţilor individuale sub pretextul sănătăţii publice

> 19 MaiAfaceri porcești la umbra vaccinării obligatorii!

> 19 MaiUMOR STENIC – Cele mai tari glume, ce ne provoacă un râs sănătos, din «Epoca de Aur» a comunismului. Cu astea au supraviețuit românii…

> 18 MaiPartea a doua a interviului acordat de Gregorian Bivolaru site-ului Wowbiz.ro

> 18 MaiDemontarea manipulărilor şi sofismelor propagandei vacciniste

> 18 MaiProf. dr. Dan Tudor Vuza: Vaccinarea obligatorie este ceva împotriva Constituţiei României

> 17 MaiOlivia Steer vine cu o ipoteză halucinantă despre epidemia de rujeolă

> 17 MaiRegizorul american denunță cu mult curaj mașinațiunile «statului profund»

> 17 MaiAndreea Arsene: «Libertatea liberei exprimări vehiculează sugestii după canoanele stăpânitorilor ei străini…!?»

> 17 MaiIată ce spune cu insolență un oficial OMS venit în România să susţină vaccinarea…

> 17 MaiUn nou interviu acordat de Gregorian Bivolaru, de data aceasta site-lui Wowbiz.ro

> 16 MaiToți pro-vacciniștii să doneze imediat bani pentru această fetiță ce a fost nenorocită de curând de un vaccin! Iată ce rele pot face vaccinurile!!!

> 16 MaiLegume gigant crescute natural în Alaska

> 16 MaiUnul dintre cei mai renumiți medici din România, dr. Răzvan Constantinescu, este împotriva vaccinării obligatorii

> 15 MaiCine sunt cei 22 de copii care au murit, conform datelor oficiale, din cauza rujeolei

> 15 MaiUn neamț spune adevărul despre români: «doar își plâng de milă, se vaită că e viața grea dar nu fac nimic pentru a o transforma»

> 15 MaiPovestea uluitoare şi plină de modestie şi răbdare a lui Mehran Karimi Nasseri, refugiatul iranian care a locuit timp de 18 ani într-un… aeroport

> 15 MaiLegea șocantă a vaccinării obligatorii, criticată pe site-ul Asociației Medicilor de Familie Mureș

> 14 MaiSe plănuiește să fim vaccinați cu forța

> 14 MaiPrima biserică din lume realizată în întregime din copaci vii

> 14 MaiSuveranismul și schimbarea alianțelor

> 14 MaiLacrimi și multă durere în Moldova: bebelușul ce a fost ucis de vaccin, petrecut pe ultimul drum

> 13 MaiScandal imens într-un spital din Italia: O infirmieră mima că vaccinează copiii

> 13 MaiUn demers diabolic. Iată Proiectul Legii Vaccinării. Aşa ceva nici Ceauşescu n-ar fi îndrăznit… A intrat în dezbatere publică

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga