Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sexualitatea conştientă. Cum să ne relaxăm în ardoare

Pentru omul obişnuit actul amoros este mai mult o goană după o cât mai mare excitare. Majoritatea cuplurilor fac dragoste într-o manieră mai degrabă încordată, mult prea rapidă, fără să savureze rafinatele plăceri ale amorului. Se ştie că excitaţia sexuală creşte odată cu amplificarea tensiunii corporale, care atinge maximul în timpul orgasmului cu descărcare. După acest moment, cei doi se prăbuşesc relaxaţi, dar şi epuizaţi pe cearşaf. Astfel, putem spune că modul obişnuit de a face dragoste cunoaşte două etape:  înainte de orgasmul cu descărcare - excitare şi tensiune, după orgasmul cu descărcare - relaxare şi oboseală. Acesta este însă doar unul dintre modurile posibile de a face dragoste.
 
Tantrismul ne învaţă să trăim întregul act amoros ca pe o alternanţă controlată între excitare şi relaxare şi să unim cele două etape într-o formă nouă de a face dragoste care se aseamănă mult cu modul în care îndrăgostiţii îşi trăiesc prima perioadă a iubirii lor.
 
Înainte de a vedea cum se pot combina excitaţia şi relaxarea, iată o scurtă descriere a lor:
 
Sexualitatea omului obişnuit are drept scop excitaţia – de la primele priviri şi îmbrăcăminte până la prima apropiere, de la primele contacte fizice până la stimularea organelor genitale. Şi deoarece bărbatul se excită mai rapid decât femeia, actul amoros, care de obicei se încheie prin ejacularea bărbatului, are o durată mai degrabă scurtă. Această incidenţă a bărbatului asupra sexualităţii îmbracă forme extreme în cazurile pornografiei şi prostituţiei, ambele fiind ticluite aproape exclusiv pentru a-l satisface pe bărbat prin intermediul unor stimuli puternici, excitanţi, provocatori, rapizi, în care conceptul de „bunăstare” nu are nici o relevanţă.
 
Relaxarea, pe de altă parte, a devenit în mare măsură un fel de panaceu, o soluţie la toate problemele noastre. Oricum, noi nu ne referim aici la acea modalitate de relaxare care serveşte la a acoperi sub un strat de „totul e în regulă, stai liniştit” monştrii care dorm înăuntrul fiecăruia dintre noi, ci la acea relaxare autentică, care emerge din străfundul fiinţei noastre după ce i-am înfruntat pe acei monştri şi i-am acceptat ca fiind o parte integrantă din noi.
 
În timpul relaxării incipiente, muşchii se destind şi respiraţia devine mai profundă; dar această relaxare este una superficială, deoarece dacă aprofundăm acest proces, straturile noastre interne de apărare îşi diminuează vigilenţa şi anumite iritări (emoţiile reprimate) încep să iasă la iveală. De regulă în acest moment tehnica de relaxare ia sfârşit pentru cei mai mulţi dintre oameni.
 
 
Cei care s-au dedicat meditaţiei sau rugăciunii timp de mai multe zile şi au început să traverseze fie stratul acestor sisteme de apărare, fie pe acela al emoţiilor, vor sesiza că după relaxarea iniţială apar şi turbulenţele succesive. Pătrunzând din ce în ce mai profund în interiorul fiinţei, se ajunge la sursa vitalităţii şi sexualităţii fiinţei, moment în care ne simţim excitaţi. Multe fiinţe care au ajuns la acest nivel în meditaţie, se tem de această fază, deoarece o resimt ca pe un fel de „dezechilibru mental” însoţit de fantezii erotice puternice şi de o anumită nervozitate. Cu cât sexualitatea este un tabu mai puternic în mediul de care aparţin, cu atât mai supărătoare şi mai dureroasă devine această etapă.
 
 
Se spune foarte frecvent că în tinereţe se face dragoste mai bine şi că, odată cu înaintarea în vârstă, interesul către sexualitate tinde să se diminueze. Cercetările de ultimă oră arată însă exact contrariul: în special femeile încep să se bucure mult mai mult de actul amoros după ce au trecut de vârsta de 30 de ani – şi aproape jumătate dintre femeile trecute de 40 de ani declară că fuziunile amoroase se îmbunătăţesc calitativ, graţie experienţei şi unei mai mari intimităţi. Tocmai atunci când nu ne mai aşteptăm la lucruri majore şi, în sfârşit, ne relaxăm, atingem acea calitate, acea destindere pe care am fi putut-o avea şi înainte, dacă ne-am fi acceptat aşa cum suntem în realitate. Iar ceea ce suntem este adeseori altceva decât ceea ce am vrea să fim, dacă ne gândim la acel procent de 35% dintre bărbaţi care – potrivit statisticilor – nu sunt satisfăcuţi de erecţia lor şi la acel procent de 30-50 % dintre femei care au adeseori probleme în a atinge orgasmul în timpul actului amoros.
 
 
O frază pe care o auzim deseori este că, „înainte de a începe procedeele tantrice, aş vrea să-mi rezolv problema.” De fapt, problema rezidă tocmai în această convingere, în gândul că „mai întâi trebuie să fiu în regulă şi apoi voi putea începe să practic.” Aceasta este o iluzie. În tantrism nu există nimic de obţinut, nimic de depăşit, nimic din tot ce înseamnă a deveni altfel, deoarece toate aceste convingeri şi toate aceste eforturi ţin doar de stratul nostru defensiv şi ne separă de adevărata noastră fiinţă. Convingerea că trebuie să devenim altfel decât cum suntem nu ne ajută absolut deloc, ci doar ne încurcă în dezvoltarea noastră personală. În mod similar, ideea obsesivă că „trebuie să fiu în erecţie” sau că „trebuie să am orgasm” creează doar o ulterioară tensiune mentală care face dificilă abordarea plăcerii şi a întregii game de emoţii pe care le traversăm atunci când facem dragoste.
 
Când vorbim de a aduce relaxarea în cadrul sexualităţii nu înţelegem prin asta, cu siguranţă, şi complacerea în lene, ci, un spaţiu mental în care totul se poate petrece, în care noi ne deschidem faţă de noi înşine şi aşteptăm să vedem ce anume se va petrece în corpul nostru în următoarele clipe. Astfel, axa de mai înainte, excitaţie-relaxare se transformă într-un triunghi datorită apariţiei unui al treilea element - priza de conştiinţă. Relaxarea formează „recipientul” care conţine excitaţia. Atunci când cele două sunt în echilibru, ele formează o bază stabilă pentru a spori încărcătura energetică, dar şi priza de  conştiinţă.
 
Următoarele exerciţii sunt tot atâtea ocazii de a experimenta acest triunghi excitaţie-relaxare-conştientizare într-o manieră foarte practică:

Rotirea bazinului
Aşezaţi-vă comod pe o pernă faţă-în-faţă cu persoana iubită şi începeţi prin a vă conştientiza respiraţia. Priviţi fiinţa iubită plini de transfigurare. Apoi creşteţi amândoi în mod gradat intensitatea respiraţiei – prin intermediul gurii întredeschise. Probabil că, ajunşi aici, un sunet vă va însoţi respiraţia, iar încărcătura energetică care exista între voi va creşte. Lăsaţi ca ritmurile respiraţiilor voastre să se sincronizeze. Nu trebuie să forţaţi, faceţi în aşa mod încât acest lucru să se petreacă în mod spontan şi începeţi să vă rotiţi bazinul. Împingeţi înainte pubisul atunci când expiraţi şi retrageţi-l atunci când inspiraţi, astfel încât perineul să se frece uşor de pernă. Este important ca, pe întreaga durată a exerciţiului  să păstraţi neîntrerupt contactul vizual. Priviţi-vă în ochi. Atenţia rămâne focalizată în mod constant asupra respiraţiei care la rândul său va fi sincronizată cu mişcarea bazinului. Excitaţia nu este pentru moment genitală, ci se creează prin intermediul respiraţiei profunde. Lăsaţi-o să se expansioneze într-o stare de relaxare şi executaţi mişcările astfel încât să nu obosiţi. Foarte curând vă veţi da seama că această mişcare nu vă oboseşte, ba chiar vă ajută să vă destindeţi întreaga parte inferioară a corpului, începând cu picioarele şi terminând cu diafragma.
 
Atunci când această mişcare vă va conecta la emoţiile cele mai profunde,  în timp ce prin intermediul privirii menţineţi mereu contactul cu fiinţa iubită este posibil să se manifeste o anumită jenă. Suntem mai obişnuiţi să fim în contact fie cu noi înşine, fie cu fiinţa iubită: nu cu amândoi în acelaşi timp. Continuaţi. Acesta este începutul intimităţii.
 
Intimitatea nu înseamnă să interferăm cu celălalt cât mai mult posibil, ci să fim în sintonie cu noi înşine şi cu celălalt în acelaşi timp. În această stare devenim realmente receptivi, deoarece ne deschidem profund şi ne arătăm persoanei iubite, dând la o parte vălurile care ne acopereau.
 
Faceţi acest exerciţiu timp de 10 minute, apoi, în încheiere, împărtăşiţi-vă senzaţiile, sentimentele, gândurile şi fanteziile trăite pe durata acestui exerciţiu.
 
Când vă veţi fi familiarizat cu respiraţia sincronizată, cu rotirea bazinului şi cu contactul prin intermediul privirii, este indicat să realizaţi unele experimente cu această formă de excitaţie extinsă cu următoarea ocazie când faceţi dragoste:
-      rezervaţi-vă mai mult timp decât de obicei;
-      mângâiaţi-vă, excitaţi-vă, savuraţi preludiul;
-      după penetrare, nu începeţi cu mişcările pelviene obişnuite, ci rămâneţi într-o poziţie comodă şi destinsă pentru circa 10 minute;
-      apoi începeţi să vă rotiţi bazinele aşa cum aţi făcut anterior, când eraţi aşezaţi: împingeţi-vă pubisul înainte în timpul expiraţiei şi trageţi-l înapoi în timpul inspiraţiei;
-      atunci când excitaţia devine prea puternică, încetiniţi ritmul, iar când descreşte, măriţi ritmul, astfel încât să fiţi relaxaţi şi excitaţi în acelaşi timp chiar şi atunci când încărcătura energetică sporeşte.
 
Continuaţi să vă jucaţi cu acest echilibru dintre relaxare şi excitaţie cel puţin 10 minute şi observaţi cum deveniţi tot mai lucizi şi conştienţi, iar percepţiile vi se rafinează. Veţi începe să percepeţi în corp senzaţii fine, să gustaţi într-o nouă manieră excitarea sau chiar să simţiţi senzaţii diferite de cele obişnuite în organele genitale. Observaţi atent toate aceste percepţii. Câteodată este posibil să experimentaţi senzaţii mai profunde, dar cel mai des, veţi savura diverse mici schimbări care împreună, vor conferi o calitate mai destinsă, mai relaxantă, actului amoros.
 
yogaesoteric
iulie 2006



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga