Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Relaţii cu publicul>Scrisori de la cititori >
Dacă nu noi, atunci cine?

Dragă Redacţie,

Citesc cu interes site-ul vostru de mult timp. L-am simţit mereu ca pe un mesager al adevărului şi luminii, prezent pretutindeni cu cei care-l îndrăgesc. Vă povestesc ultimele mele experienţe în legătură cu el.

De curând am vizitat un prieten în Germania. Este interesat de spiritualitate, însă, din păcate, am simţit că spiritualitatea acolo e mai mult ceva despre care se vorbeşte decât care se trăieşte bogat şi profund. Într-una din zile, am intrat cu el într-un magazin al unui indian, cu obiecte tradiţionale de cultură indiană. Din vorbă în vorbă am ajuns la politică. Indianul, care locuia de ceva vreme în Germania, era necăjit că nu mai merge magazinul, pentru că "oamenii nu mai au bani", după cum zicea şi el. Şi de aici am ajuns la vechea poveste cu mâna lunga a guvernanţilor care se afundă în diverse buzunare, sub acoperirea taxelor şi a altor invenţii, indiferent că e vorba de India, de Germania sau de altă ţară.

Când am ieşit din magazin mi-a spus: "Uite, vezi? Sunt mulţi aşa ca el care cred ca toţi vor face la fel în politică şi că nu există ieşire din aceasta situaţie. Oamenii pur şi simplu nu mai văd că ei sunt cei care trebuie să creadă, să vrea pentru ca soluţiile să apară". La ei s-a înfiinţat acum un partid nou, pentru că nemţii sunt foarte dezamăgiţi de toate vechile lor partide, din cauză că şi cele care au fost cinstite la început şi le-a dat o speranţă, acum, după câţiva ani de guvernare sunt corupte şi ele, iar ei nu prea mai ştiu încotro să apuce la alegerile de anul viitor. Îmi povestea că ceea ce este mai grav este că oamenii şi-au pierdut speranţa că se mai poate face ceva.

Prietenul meu face parte din grupul constituit de acest partid pentru regiunea în care locuieşte şi cei de acolo îl apreciază şi l-au ales într-o funcţie de conducere. El doreşte din suflet ca acest nou partid să urmeze o cale onestă, pentru a deveni puternic, şi nu o alianţă cu unul din vechile partide care ar aduce multe voturi pentru alegerile viitoare - aşa cum li s-a propus deja – dar care ar aduce şi multe elemente de corupţie. Mi s-a părut util să îi vorbesc despre francmasonerie şi să îi spun ce facem noi aici pentru a demasca toate aceste mişculaţii. Acolo există multe grupuri care doresc să schimbe ceva, dar ei nu cunosc pericolul anihilării oricărei încercări de acest gen, care vine dinspre francmasonerie. Am început să îi traduc articolul de pe yogaesoteric cu conferinţa domnului Bivolaru susţinută la Paris. De asemenea i-am povestit ce s-a petrecut cu MISA după aceasta.

Atunci mi-am dat seama ca noi deţinem foarte multe informaţii pe care ei nu le ştiu şi care dacă le-ar fi accesibile sigur le-ar stârni interesul şi le-ar da idei. Ar vedea că nu sunt singuri. Am simţit că acest site al nostru ar putea fi citit de ei pentru că le-ar aduce multă lumină. E necesar însă să aibă atitudinea potrivită - de a nu intra într-o stare de conflict, ci de a privi lucrurile de sus, cu o implicare detaşată şi cu sentimentul ca sunt mulţi cei care urmăresc să aducă lumina pe această planetă. Şi mai ales să nu piardă din vedere jocul Iluziei Cosmice şi să fie dincolo de ea, ceea ce s-ar traduce printr-o mare compasiune şi iubire divină. Am înţeles atunci că noi am fost învăţaţi la curs să iubim, am fost învăţaţi să ne folosim atât puterea minţii, dar mai ales cea a sufletului, ca un izvor nesecat. Am învăţat că suntem creatorii şi că avem puterea de a alege.

Şi atunci m-am apucat să traduc conferinţa. Nu mi-am dat seama că era deja tradusă undeva pe site în engleză. Simţeam acolo o mare dorinţă şi o necesitate ca toate aceste lucruri să fie cunoscute, că site-ul poate face mult pentru mulţi oameni din Europa şi cu siguranţă şi din alte locuri, oameni care simt că lucrurile nu merg aşa cum trebuie şi că cineva le subminează adevărata putere creatoare, viaţa în cele din urmă. În Europa sunt mulţi tineri interesaţi de aceste lucruri, adică de găsirea unei modalităţi de a trăi altfel decât societăţile actuale, în iubire şi armonie. Sunt de asemenea mulţi care văd anormalitatea şi care caută o modalitate de a se opune sau de a se revolta.

Din păcate, ce am observat e că nu ştiu cum, din cauză că le lipseşte o anumită forţă spirituală şi o raportare din suflet la toate astea. Ei se revoltă, dar o fac mai ales individual, şi uneori această revoltă ia înfăţişarea unei autodistrugeri, o prost înţeleasă negare a tradiţiei, adică a ceea ce este considerat normal de către societatea actuală, o libertate fără conştiinţă. Grupurile de yoga de acolo cel mai adesea nu merg în profunzimea lucrurilor, e mai mult o modă, o gimnastică, iar cei care o simt mai profund nu ştiu cum să o abordeze, astfel încât să îşi păstreze şi sentimentul libertăţii şi în acelaşi timp să şi fie eficienţi şi să nu-şi risipească forţele în toate direcţiile. Şi nu am simţit acel sacrificiu al căii spirituale, acea dorinţă puternică de renunţare la ego.

De exemplu, karma yoga nu prea există. Există tendinţa de a ajuta, dar în paralel cu o mentalitate puternică gen „fiecare trebuie să se descurce”. Am simţit o anumită superficialitate şi o frică de a nu fi folosit care îi face să schiţeze doar ajutorul uneori, până în momentul în care li se pare că ceva nu se întoarce la ei un feed-back. Nu există prea mult sentimentul de a face ceva din suflet şi în acelaşi timp fără a cere nimic în schimb. Bucuria de a dărui nu am simţit-o aşa cum o simt aici încă. Am simţit mai degrabă o politeţe formală, golită adesea de sentimente. Nu sunt unite aceste individualităţi şi puterile lor se risipesc, iar totul se transformă în timp într-un sentiment de neputinţă, frustrare şi neîmplinire în faţa evidenţei manipulării pe care o simt şi în faţa evidenţei trecerii vieţii fără împlinirea unui destin propriu şi profund.

Totul e la locul sau în exterior, sistemul e atât de perfect încât nu mai e nimic de făcut, iar viaţa pare artificială, pentru că oamenii nu mai au posibilitatea de a-şi exercita libertatea şi prin aceasta spiritul creativ, nu mai au posibilitatea de a-şi afirma condiţia de fiinţe făcute după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, ale cărei principală calitate este creativitatea divin integrată. De aici rezultă o sensibilitate patologică a lor, necontrolată, o tendinţă către deprimare. Adesea ei caută stări de extaz în experienţe cu droguri şi pentru mine e uimitor să îi aud cu câtă normalitate vorbesc despre astfel de experienţe. Nu-şi dau seama că potenţialul lor era şi este mult mai mare şi că modalitatea de a ajunge la acele stări nu sunt drogurile, ci că se poate să înveţi să descoperi extazul din tine, dar cu răbdare, curaj şi multă iubire. Întâlneşti adesea o satisfacere puerilă a acestei lipse profunde a împlinirii creativităţii prin lucruri mărunte cărora le dau o însemnătate mult peste normalitate. O politeţe care nu are ca fundament o adâncire în sine şi un bun simţ de unde ea să izvorască...

Hmmm.... sunt multe de spus...

Concluzia este că paginile în engleză şi franceză trebuie traduse urgent, pentru ca "mesagerul adevărului şi al luminii" să străbată repede inimile oamenilor de pe întreaga planetă. Eu personal îi invit pe toţi cei care au simţit ceea ce am vrut să spun şi care pot să ajute la traducerea paginilor site-ului în franceză, engleză şi de ce nu şi germană, să se alăture acestui efort, că merită.

Dacă nu acum, atunci când? Dacă nu noi, atunci cine?

Alina A.



*****
Trimite-ne şi tu relatări despre trăirile tale spirituale pe adresa
redactie@yogaesoteric.net .  Cele mai frumoase scrisori de la cititori vor fi publicate pe site-ul nostru, iar relatările spirituale extraordinare vor fi premiate.


yogaesoteric
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga