România, în tranșee cu Kaczynski și Orban

 

Imediat după avertismentul Comisiei Europene privind independența justiției din România, Financial Times a avertizat că UE trebuie să mențină certurile Est-Vest în anumite limite, altfel urmând ca arhitectura europeană să se modifice profund după Brexit, în martie 2019. Mai exact, vor fi „o Europă de Vest mai integrată, axată pe Franța și Germania; un cerc al statelor central și est-europene din afara zonei euro; un cerc mai îndepărtat al statelor non-UE, cu Ucraina și Turcia, printre alții“.

Poziția ofensivă a Comisiei Europene, precum și linia urmată de Germania pentru noul buget al UE pentru perioada 2021-2027 arată că puterile europene au optat deja pentru această Europă cu mai multe viteze, în spatele căreia se ascund însă mai multe neputințe ale Bruxelles-ului, Berlinului și Parisului. În aceste condiții, este pregătită România pentru frondă anti-Bruxelles?

Vestul parte-și face

Ieșirea Marii Britanii din UE a creat diviziuni mari în Europa. O primă consecință este împărțirea voturilor din PE în favoarea Vestului. Cele 73 de mandate de eurodeputați ale Marii Britanii vor rămâne vacante. Cum se vor împărți ele? În favoarea statelor vestice, arată Financial Times: 46 vor fi păstrate pentru o eventuală extindere a UE (decizie a comisiei constituționale a PE ce trebuie aprobată de guvernele naționale), câte cinci vor reveni Spaniei și Franței, câte trei Italiei și Olandei, două Irlandei și doar câte unul României, Poloniei, Slovaciei, Croației și Estoniei). „Aceasta poate întări opinia deseori auzită în statele central și est-europene, cum că țările vestice mai mari se comportă ca niște tirani ipocriți“, scrie FT.

O Uniune mai săracă

Cea mai importantă consecință a Brexitului va fi lupta acerbă pentru fondurile europene. „Uniunea mai aproape de cetățenii ei“ de până acum va deveni o Uniune mai săracă și mai ruptă în cercuri concentrice și viteze. „Divorțul“ european va văduvi bugetul UE de circa 12 miliarde de euro anual. Pentru un cadru bugetar multianual de șapte ani, aceasta însemnă peste 80 de miliarde de euro, aproape de trei ori suma alocată pentru România în perioada 2014-2020 (din care guvernările de până acum nu au absorbit decât 10%). Cum poate fi umplut golul: prin contribuții mai generoase ale Vestului, prin reducerea alocărilor sau prin penalizarea beneficiarilor neți? Danemarca și Olanda se opun unor contribuții mai mari. Aceleași țări, alături de Germania, susțin condiționarea accesului la fondurile UE de respectarea principiilor statului de drept, o măsură țintită spre estul Europei, cu precădere Ungaria, Polonia și, mai nou, România.

Statul de drept ascunde starea economiei

Marea întrebare pe care și-o pun analiștii din țările Grupului Vișegrad este ce explicație vor alege Germania și UE pentru reducerea fondurilor UE și a accesului la ele. Va fi veritabila explicație economică a Brexitului, a finanțării imigranților și a încetinirii creșterii economice sau va fi explicația politizată a limitării accesului la banii UE pentru „elevii neascultători“?

În studiul „Finanțele UE: se poate reconcilia ceea ce este economic dezirabil cu ceea ce este fezabil politic?“, Iain Begg, profesor la London School of Economics, arată, fără a spune un cuvânt despre corupție, justiție, stat de drept, că este de așteptat ca în această luptă să câștige politicul, pentru a ascunde lipsa banilor UE. De altfel, în documentele CE din 2017 privind reforma UE s-a preconizat că, din cauza Brexitului, bugetul UE va fi profund reformat. Guvernul Merkel a venit cu propuneri pentru această reformă: bani mai mulți pentru regiunile care primesc refugiați pentru a reduce deficitul demografic și bani mai puțini pentru statele care vor să iasă din cămașa de forță a austerității sau nu respectă principiile statului de drept, scrie publicația Visegrad Insight.

O armă contra Grupului Vișegrad

În plus, condiționările legate de justiție pe care Comisia Europeană le are în vedere mai pot împușca un iepure – înăbușirea frondelor statelor estice. Cazul Ungariei lui Viktor Orban a demonstrat că armele legale ale UE nu au efect (audieri în PE, proceduri de infringement, investigații OLAF, suspendarea temporară a plăților din fondurile UE, amenințările cu Articolul 7). O condiționare limpede a primirii banilor UE de respectarea „valorilor UE“ se poate dovedi un instrument mai eficient. Mai mult, o prevedere care să privilegieze regiunile sau statele ce primesc mai mulți imigranți ar putea slăbi coeziunea Grupului Vișegrad, îndreptând Cehia și Slovacia către o politică mai deschisă a migrației.

Mari discrepanțe pe frontul de Est

Amenințările cu reducerea fondurilor UE se vor concretiza indiferent de cât de „ascultătoare“ vor fi statele membre. Acesta a fost un motiv în plus pentru ca Polonia și Ungaria să se așeze împotriva UE. Au făcut-o însă după ce au beneficiat din plin de fondurile europene, după ce guvernări succesive au lucrat pentru a prelua controlul asupra economiei naționale și după ce au tatonat intens posibilitatea finanțărilor și investițiilor alternative din partea SUA, Chinei sau Rusiei. România abia ce a sosit pe frontul acestor sfidări la adresa Bruxellesului. Cu o rată a absorbției fondurilor UE mult mai mică, o economie națională fără de mari afaceriști autohtoni, fără atenție pentru surse alternative de finanțare și cu o replică cum că partidul va da un guvern cu miniștri cercetați penal „pentru că poate“, România pare un soldat novice, prost dotat tehnic și intelectual, pe frontul unui război cu UE, unde Polonia și Ungaria sunt veterani.


Citiți și:

Spre oficializarea colonialismului eurocrat. Europa cu două viteze sau stratificarea între ţările nucleu şi ţările periferice

10 ani de integrare stranie și sărăcie în UE: Iluzia românilor că străinii ne vor binele s-a spulberat
 

yogaesoteric
5 aprilie 2018

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More