Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Aurel I. Rogojan: «Securitatea națională a României este acum dependentă de o tot mai mare intruziune în viața privată a cetățenilor!»

 

După eșecurile repetate în prevenirea și combaterea terorismului, Franța a „liberalizat” piața interceptărilor mult peste resursele tehnice și umane de procesare a datelor colectate.

Miza majoră și, în același timp marea provocare reprezentată de capacitățile de colectare-stocare, decriptare și analiză a volumului imens de date obținute din așa numitele surse tehnice (mijloacele de interceptare) a determinat Direcția Generală de Securitate Internă – DGSI să apeleze la serviciile companiei americane Palantir Technologies, o decizie denunțată, deoarece toate informațiile sensibile pentru securitatea națională a Franței procesate de compania menționată vor putea fi aflate de Administrația SUA. Criticii reformei serviciilor secrete nu par fi de acord că, în numele luptei împotriva terorismului, Direcţia Generală de Securitate Internă s-a aliat cu un „start-up american”.

Audiat în primăvara anului 2016 de Comisia de anchetă privind atentatele din 2015, directorul DGSI, Patrick Calvar, a enumerat printre provocările principale cu care se vor confrunta serviciile și „provocarea analitică”, precizând: „Ne confruntăm zilnic cu problema criptării, multiplicarea mijloacelor de comunicare și volumul imens al datelor pe care le colectăm. De îndată ce a fost efectuată culegerea, îndeosebi prin intermediul noilor instrumente permise de Legea privind serviciile de informaţii din 2015, este necesar, într-adevăr, ca datele să fie analizate şi exploatate în mod eficient: Suntem în căutarea unor instrumente big data (mega-date) care vor facilita activitatea anchetatorilor”.

La rândul său, Nicolas Arpagian, directorul ştiinţific al ciclului Securitate digitală din cadrul Institutului Naţional de Înalte Studii de Securitate şi Justiţie a completat și a detaliat: „[…] Este ca şi cu petrolul: nu este suficient să ai petrol brut, trebuie să soliciţi ajutorul unei societăţi pentru a-l rafina”.

DGSI a găsit „societatea de rafinare”. Mai multe surse media au confirmat că a semnat un contract cu societatea americană Palantir Technologies. […] Unele surse au denunţat că s-a recurs la o societate americană pentru a lucra în privinţa unor date la fel de sensibile pentru suveranitatea naţională precum cele legate de terorism. O sursă citată de AFP a afirmat că Franţa va închiria doar software-ul Palantir: „Numai DGSI va prelucra datele colectate, nu Palantir”. Problema e că „nu trebuie să fim naivi”, a atenţionat Arpagian: „Toate informaţiile care vor trece prin acest software vor putea fi aflate de Administraţia americană în cazul în care va exista o solicitare în acest sens, iar Franţa este conştientă de acest lucru”. Expertul subliniază totuşi că terorismul este un domeniu în care serviciile franceze şi americane cooperează de obicei. „Nu ştiu care va fi sfera datelor transmise, dar va trebui în orice caz să se acorde o atenţie deosebită, îndeosebi în domeniul protecţiei patrimoniului economic francez”, conchide Nicolas Arpagian.

După recenta reformă a comunității sale de informații, Franța a instituit Comisia Naţională de Control al Tehnicilor Serviciilor de Informaţii (CNCTR), al cărei prim raport arată că în perioada 3 octombrie 2015 – 2 octombrie 2016, un număr de 20.282 de persoane au fost monitorizate tehnic de serviciile secrete franceze.

Monitorizarea a implicat, deopotrivă, utilizarea de metode mai puţin intruzive, respectiv obţinerea listing-urilor telefonice detaliate ale persoanelor vizate, dar şi tehnici înalt intruzive în viața intimă, de familie și activitățile private, precum: „[…] supravegherea audio sau instalarea de dispozitive video în domicilii, interceptări de securitate, geolocalizare, acces în timp real la datele de conexiune sau folosirea – încă rezervată – a «IMSI catchers» care permit sustragerea de la distanţă a datelor de conexiune ale telefoanelor mobile.

CNCTR este o autoritate independentă, cu un buget de 2,9 milioane de euro, care verifică tehnicile aplicate de serviciile situate în așa zisul „prim-cerc” al comunității de informații – Direcția Generală de Securitate Externă, Direcția Generală de Securitate Internă, Tracfin (autoritatea de control, prevenire și combatere a traficărilor financiare internaționale ilicite – n.n.), Direcţia de Informaţii Militare (DRM), dar şi de alte 20 de structuri din cel de-al doilea cerc, printre care Serviciul Central de Informaţii Teritoriale – SCRT sau Subdirecţia pentru Anticipare Operaţională – SDAO din cadrul Jandarmeriei Naționale – GN.

În raportul anual de activitate din 13.12.2016, CNCTR estimează că 47% din monitorizări au privit dosare de terorism şi 29% domeniul criminalităţii organizate, precum şi al prevenirii violenţelor colective. Din 3 octombrie 2015, CNCTR a emis 8.538 avize pentru solicitări de interceptări de securitate faţă de 7.703 în anul precedent. Numărul geolocalizărilor în timp real a crescut cu 87% ajungând la 2.127 de solicitări în 2016. Observând în raportul său că „prevenirea terorismului a fost pentru prima dată temeiul juridic cel mai frecvent invocat, CNCTR nu constată totuşi o intensificare a monitorizării în legătură cu ameninţarea islamistă”.

În România, statul fără o lege a regimului monitorizărilor tehnice și fără o autoritate independentă de control a domeniului investigațiilor secrete prin mijloace tehnice, statistica arată că în anul 2013 au fost emise 38.884 de mandate de monitorizare tehnică, iar în anul 2014 au fost emise 44.000 de mandate, în zece ani fiind înregistrată o creștere cu 700% a intruziunilor în drepturile și libertăților fundamentale ale cetățenilor garantate constituțional. Concluzia este că ceea ce a dezlegat ex-președintele Traian Băsescu, continuă a fi încurajat și de președintele Klaus W. Iohannis. Nou-promisul pachet legislativ al securității naționale pare a fi intrat în adormire…


Citeşte şi:
Terorismul – pretextul perfect pentru control social sau Europei cât mai mult «Big Brother» şi cât mai puţină libertate! (I)
Franţa, ţară bolnavă, stare de urgenţă
Operaţiunea secretă «ochiul şi timpanul» revine. SRI ascultă de două ori mai multe telefoane decât FBI
 

 

yogaesoteric
2 februarie 2017

 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga